CCR: Prevederile CPP care interzic judecătorului să administreze alte probe, neconstituţionale

CCR a luat în dezbatere, marţi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.345 alin.(l) din Codul de procedură penală, care prevede că „la termenul stabilit conform art.344 alin.(4), judecătorul de cameră preliminară soluţionează cererile şi excepţiile formulate ori excepţiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părţilor şi ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum şi ale procurorului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluţionarea cererilor şi excepţiilor formulate ori excepţiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituţională.

În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut că dispoziţiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în procedura de cameră preliminară, în vederea verificării legalităţii administrării probelor, doar la „înscrisurile noi prezentate”, revenindu-se, în acest fel, la constatarea formală a legalităţii probelor, astfel cum s-a reţinut în Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.887 din 5 decembrie 2014.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, Curtea a constatat că dispoziţiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează exerciţiul procesual al judecătorului de cameră preliminară, independenţa sa în realizarea actului de justiţie, pe de o parte, şi încalcă dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil al părţilor şi persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte.

Alte articole

Ce face Andreea Marin imediat cum se trezește. Obiceiul peste care nu trece niciodată: „E o chestiune de disciplină”

Ce vor să devină copiii președintelui Nicuşor Dan când vor fi mari