Tudorel Toader: Dacă Parlamentul nu transpune Directiva privind prezumţia de nevinovăţie, trebuie dată OUG. Guvernul îl contrazice

UPDATE Guvernul nu va adopta o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codurilor penale în sensul transpunerii Directivei europene referitoare la prezumţia de nevinovăţie, au declarat surse guvernamentale.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi că Directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie trebuie transpusă până în aprilie 2018 iar, dacă Parlamentul nu face acest lucru, Guvernul este îndreptăţit să emită o ordonanţă de urgenţă.

“Indiscutabil, ea trebuie transpusă. Avem termenul aprilie 2018. Eu sunt convins că Parlamentul o va transpune (…) Faptul că dacă legea, dintr-un motiv sau altul, într-o formă sau alta, nu va trece de Parlament şi nu va fi promulgată, publicată în Monitor, astfel încât să producă efecte juridice, Guvernul este îndreptăţit să emită o ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea directivei”, a declarat Tudorel Toader.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul Justiţiei a mai spus că, dacă un proces s-a desfăşurat în lipsa făptuitorului, acesta trebuie informat, iar în acest sens trebuie transpusă garanţia constituţională prevăzută în directivă.

Alte articole

Ce este transparența salarială. Tot ce trebuie să știe angajații și angajatorii despre directiva europeană care intră în vigoare din 7 iunie

Se schimbă legea privind salariile în România. Ce obligații vor avea angajatorii și ce drepturi câștigă angajații

“În Cod (penal – n.r.) trebuie transpusă garanţia constituţională, trebuie transpusă prevederea din directivă, în sensul că nu este suficient de a ne bucura de prezumţie, trebuie ca făptuitorul să fie informat şi atunci avem termenul acela din directivă, dacă procesul s-a desfăşuat în lipsa lui, fără ştiinţa lui (a făptuitorului – n.r.), să fie informat”, a mai spus Toader.

Acesta mai afirmă că este necesar ca din Codul de procedură penală să fie eliminată componenta subiectivă, iar sintagmele “dubii rezonabile” şi “suspiciuni rezonabile” conţin această componentă.

“Aici, probabil, voi intra parţial în dezacord cu unii dintre dumneavostră. Nu este suficient să ai la nivel de directivă o astfel de obligaţie, nu este suficient să ai la nivel de Constituţie un astfel de principiu, este necesar ca legislaţia infraconstituţională, din care face parte şi Codul de procedură penală, să ofere suficiente garanţii pentru consacrarea prezumţiei de nevinovaţie (…) În opinia mea, pentru transpunerea directivei, ca garanţie a prezumţiei de nevinovăţie, trebuie ca din actualul Cod de procedură penală să renunţăm, acolo unde este cazul, la componenta subiectivă a actului de justiţie. Vreau să spun că avem în Codul de procedură penală, cu privire la probatorii, două sintagme cu un conţinut relativ asemănător. Procedura penală vorbeşte despre dubii rezonabile, alteori procedura vorbeşte de suspiciune rezonabilă. Prin urmare, dacă nu identificăm deosebiri majore între dubiul juridic, dubiu rezonabil şi suspiciunea rezonabilă, nu se justifică deosebirea terminologică de redactare. Şi dubiul şi suspiciunea conţin o componentă subiectivă”, a mai spus ministrul.

Toader a vorbit şi despre faptul că “garanţia independenţei procurorului şi judecătorului nu stă în a-i lăsa libertatea să aprecize el dacă are un dubiu sau o suspiciune rezonabilă, ci stă în libertatea şi obligaţia de a interpreta legea aşa cum este ea”.