Secretarul de stat din MAI Ioan Căbulea, cercetat pentru abuz în scandalul listelor electorale

UPDATE, ora 15.17. Nicolae Căbulea a declarat, la plecarea de la Parchetul instanţei supreme, unde a stat mai puţin de o oră, că nu cunoaşte dacă a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. „Am fost întrebat cu privire la atribuţiile pe care le am ca şi secretar de stat, şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, despre activităţile pe care le-am desfăşurat în perioada referendumului, activităţi pe care le ştiţi foarte bine”, a spus Căbulea. Secretarul de stat a mai spus, răspunzând unei întrebări, că a fost trimisă în 2 august Curţii Constituţionale o adresă pentru că „era obligaţia prevăzută de lege” şi pentru că era în continuarea primei adrese. „Adresa din 2 august este pentru acurateţea datelor, pentru a specifica foarte clar ce scria în prima adresă, pentru o interpretare corectă a legii”, a adăugat Ioan Nicolae Căbulea.

Secretarul de stat a mai spus că, din punct de vedere al atribuţiilor pe care le are în calitate de secretar de stat, şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, consideră că referendumul a fost „foarte corect”. Întrebat dacă îşi dă demisia, Căbulea răspuns: „Nu este cazul”.

CITEŞTE ŞI Scandalul listelor: „Căbulea i-a cerut lui Manoloiu să scrie că nu-şi asumă numărul alegătorilor”

Secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, a venit, miercuri, la Parchetul instanţei supreme pentru a fi audiat în dosarul în care şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Constantin Manoloiu, este cercetat pentru abuz în serviciu.

Alte articole

Peste 700 de polițiști s-au pensionat nelegal în ultimii cinci ani. Casa de Pensii a MAI i-a dat în judecată și le cere banii înapoi: „Au cerut, li s-a dat. Ce vină au ei?”

MAI prezintă motivele pentru care nu a fost prins încă Emil Gânj, criminalul din Mureș: „Se deplasează cu o viteză neobișnuită pentru un om normal” / „Are trei momente de comportament”

Căbulea nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce zilele trecute ceruse o amânare deoarece este în vacanţă în străinătate.

Şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor este urmărit penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Chestorul Constantin Manoloiu a fost citat luni la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru a fi audiat în legătură cu adresele transmise Curţii Constituţionale pentru soluţionarea referendumului, informaţiile din acte contrazicându-se.

În acelaşi dosar au fost audiaţi marţi şi adjunctul şefului de la Evidenţa Populaţiei, Constantin Manoloiu, şi un jurist al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor.

Adjunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din MAI, Daniel Gheorghe, a declarat marţi, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme, că asupra celor din instituţia pe care o reprezintă nu au fost puse presiuni „din partea nimănui” în legătură cu listele electorale de la referendum.

Întrebat cu privire la informarea din 2 august în care s-a precizat că „Ministerul Administraţiei şi Internelor nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, Daniel Gheorghe a precizat că „exactitatea datelor poate fi influenţată, într-o măsură mai mică sau mai mare, de anumite cauze”, cum ar fi neînregistrarea unor cazuri de deces sau de persoane care şi-au mutat domiciliul în străinătate.

În acelaşi context, ajunctul şefului de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor a afirmat că „s-au făcut multe verificări”, încă înainte de alegerile locale, acestea vizând, printre altele, cazurile persoanelor a căror vârstă a trecut de 100 de ani. Potrivit lui Daniel Gheorghe, verificările în astfel de cazuri au avut ca scop scoaterea de pe liste a persoanelor care au decedat între timp.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat luni cu privire la datele contradictorii pe care Curtea Constituţională le-a transmis Guvernului. Plângerea penală are ca obiect listele electorale pe care judecătorii CCR le-au solicitat Executivului şi confuzia care a urmat în urma informaţiilor Curţii.