Preşedintele CNAS: Plătim contribuţii prea mici pentru serviciile medicale pe care ni le dorim

„Avem, în România, asigurări de sănătate obligatorii. Dacă mă uit că sunt aproape cinci milioane de contributori pentru 19 milioane de persoane. Cred că e momentul să ne întrebăm dacă ne dorim asigurări de sănătate în România, dacă ne dorim un sistem bazat pe plată, cât ne dorim şi cine să suporte. Avem cele mai mici contribuţii pentru sănătate, pe care le plătesc aproape cinci milioane de persoane. În schimb, ne dorim servicii de calitate eurupeană, cei care plătesc mult mai mult. Să vedem ce ne dorim, ce suntem în stare să plătim şi cum vom ajunge acolo”, a declarat Laurenţiu Mihai, în cadrul unei conferinţe de presă.

Acesta a precizat că doreşte o dezbatere publică referitoare la capacitatea românilor de a plăti contrbuţiile în sănătate şi cât ar putea fi acestea.

În ceea ce priveşte bugetul, preşedintele CNAS a explicat faptul că este nevoie de o finanţare mai mare, cu toate acestea, medicii de familie vor primi cu 17% mai mulţi bani decât anul trecut, adică, aproximativ două miliarde de lei.

„Pe medicina de famile avem o creştere de 17%, aproape 2 miliarde de lei. Vorbim de valoarea punctului minim garantat la 5,6 per capita, faţă de 2,8, iar pe serviciu, la 2,6, faţă de 2,2 per serviciu. Mi-aş mai dori ca medicul de familie să nu fie doar un distribuitor, ci un integrator al pacientului. Când va putea participa medicul de familie în programul de screening, în depistarea bolilor cronice sau oncologice, în acea clipă satisfacţia pacientului şi cea profesională a medicului vor creşte”, a adăugat Mihai.

Alte articole

Guvernul nu mai face faţă cheltuielilor – cresc contribuţiile la sănătate şi pensii

Veniturile românilor în 2025. Care contribuții vor crește odată cu salariul minim. La cât se majorează punctul de amendă

De asemenea, şeful CNAS a vorbit şi despre faptul că medicul de familie ar trebui să fie şi un bun manager pentru propriul cabinet medical.

„Medicul de familie trebuie să arate că este şi un bun gestionar al activităţii economice. Contractul cu Casa nu este singura sursă de venit. Există posibilitatea e a presta servicii contra cost. De asemenea, pentru echipamente noi, se pot accesa fonduri europene. Depinde foarte mult de capacitatea managerială a fiecărui medic”, a precizat Lurenţiu Mihai.

Acesta a mai menţionat că se gândeşte la o gamă mai largă de servicii medicale pentru medicii de familie.

Faţă de anul trecut, bugetul Casei Naţionale de Asigurări Sănătate s-a majorat cu peste 11,5%, fiind vorba despre o creştere de 4,5 miliarde de lei.

Preşedintele CNAS, Laurenţiu Mihai, a declarat, joi, că se depune un efort mare pentru ca sistemul informatic de sănătate să funcţioneze, precizând că nu a fost gândit pentru complexitatea la care a ajuns în acest moment.

„Funcţionarea sistemului public de sănătate din România ar fi imposibilă în lipsa sistemului informatic. Suntem conştienţi de problemele lui si sunt de acord că nicio zi, nicio secundă, nu e bine să fie întrerupt din multe cauze. Adăugăm în fiecare zi date noi, dar şi aplicaţii noi şi e clar că efortul de a îl ţine funcţional este mare, dar ne aparţine în întregime. Vorbim de un sistem care a debutat acum 10-12 ani şi nu a debutat cu dreptul, deja o parte a sistemului este vechi, nu a fost gândit pentru complexitatea la care a ajuns acest sistem la acest moment”, a explicat Laurenţiu Mihai.

Preşedintele CNAS a precizat că se doreşte ca îmbunătăţirile aduse sistemului să se poată face în timp ce acesta funcţionează. În momentul de faţă, atunci când se lucrează la sistemul, CNAS anunţă intervalul orar în care va fi întrerupt.

„Aşa cum funcţionează nu sunt multe astfel de sisteme în lume, de complexitatea lui. Nu este o scuză, dar modul în care îl accesăm ar trebui să fie acela care să permită îmbunătăţirea lui în timp ce îl folosim, nu ne putem permite să îl oprim. Am demarat un proces amplu de evaluare, urmează să achiziţionăm, în scurt timp, serviciile de mentenanţă care lipsesc sau al căror contract expiră. Am cerut sprijinul specialiştilor din structurile statului, mai ales, în ceea ce priveşte armonizarea bazelor de date. Serviciile sunt acordate în baza datelor din sistemul nostru informatic”, a adăugat şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Acesta a mai explicat că nu se poate renunţa la acest sistem informatic, cu atât mai mult cu cât a adus şi multe beneficii de-a lungul timpului cum ar fi controlul cheltuirii banilor, al serviciilor sau o mai bună programare a resurselor.