CCR dezbate marţi contestaţia la modificarea Legii privind organizarea CSM

În privinţa modificărilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM, PNL critică existenţa unor vicii de neconstituţionalitate de natură a invalida proiectul de lege în ansamblul său, atât în raport cu modalitatea de adoptare, cât şi în raport cu reglementări contrare Constituţiei.

PNL argumentează, în textul sesizării, că a fost încălcată prevederea constituţională privind autonomia celor două Camere ale Parlamentului, atât în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de a formula amendamente, cât şi în ceea ce priveşte elaborarea şi adoptarea raportul comisiei sesizate în fond.

De asemenea, un alt argument este că s-a încălcat dreptul de iniţiativă legislativă- 

„Comisia Specială Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei a luat în discuţie şi a aprobat amendamente formulate de alte subiecte de drept decât cele care au drept de iniţiativă legislativă”, se arată în textul sesizării.

Alte articole

Cum vrea PSD să-l înlăture pe Bolojan cu ajutorul CCR. Kelemen Hunor: Un guvern minoritar PNL-USR susținut de AUR ar fi catastrofal

CCR a decis că Legea bugetului pentru anul 2026 este constituțională. Bani mai mulți la pensie înainte de Paște

Totodată, se precizează că iniţiativa legislativă a încălcat principiul constituţional al bicameralismului, prin faptul că mai multe articole din textul adoptat de Senat nu a făcut parte din textul iniţiativei legislative dezbătute iniţial în Comisia specială şi nici nu a fost dezbătut şi adoptat în prima cameră sesizată, Camera Deputaţilor

În acelaşi timp, PNL consideră că legea restrânge, cu încălcarea prevederilor constituţionale, cadrul de alegere a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

„Totodată, este restrâns dreptul procurorilor de a candida, de a alege şi de a fi aleşi în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, şi dreptul judecătorilor de a candida, de a alege şi de a fi aleşi în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este restrâns. Este operată o discriminare în rândul membrilor CSM (magistraţi vs. reprezentanţi ai societăţii civile). Cu alte cuvinte, judecătorii nu îşi pot exprima opţiunea pentru funcţia de vicepreşedinte, procurorii nu o pot face pentru funcţia de preşedinte, în vreme ce reprezentanţii societăţii civile o pot face. Mai menţionăm şi faptul că este restrânsă posibilitatea ca preşedintele şi vicepreşedintele CSM să provină din rândul judecătorilor, precum şi posibilitatea ca ambele funcţii să fie ocupate de membri ai CSM care provin din rândul procurorilor”, se precizează în textul sesizării.

Senatul a adoptat, în 21 decembrie 2017, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a Legii 317/2004 privind funcţionarea CSM, printre cele mai importante prevederi fiind cea referitoare la Inspecţia Judiciară, care va funcţiona ca structură cu personalitate juridică în cadrul CSM.

Curtea Constituţională s-a pronunţat până acum pe contestaţiile la modificările legilor 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.

În ceea ce priveşte modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, Curtea Constituţională a României a decis că mai multe dispoziţii sunt neconstituţionale şi a cerut redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe.

Legat de modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, CCR a admis parţial criticile de neconstituţionalitate. Curtea a stabilit însă că nu este nicio problemă de neconstituţionalitate legat de înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor.