POSTUL PAŞTELUI. E sau nu păcat să faci amor în Post? Ce spun preoţii despre cuplurile cununate

Postul Paştelui este o perioadă de pregătire, pentru sănătatea noastră, pentru echilibrul nostru fizic si psihic. Postul Paştelui este cel mai lung şi aspru post dintre toate cele patru posturi importante.

Nu trebuie considerat o pedeapsă sau o cură de slăbire, ci trebuie să trecem prin el în așa fel încât, la final, în ziua de Paşte, să primim mâncarea de dulce ca pe un premiu.

Din punct de vedere religios, e clar că în zilele și perioadele de Post, precum și la sărbători și în preajma acestora, e necesară „înfrânarea soților de la împreunare”. Și primul care explică asta este Sfântul Apostol Pavel, în Epistola Întâia către Corinteni. El menționează că, în Post, „bine este pentru om să nu se atingă de femeie. Dar din cauza desfrânării, fiecare să-şi aibă femeia sa şi fiecare femeie să-şi aibă bărbatul său. Bărbatul să-i dea femeii iubirea datorată, asemenea şi femeia bărbatului. Femeia nu este stăpână pe trupul său, ci bărbatul; asemenea nici bărbatul nu e stăpân pe trupul său, ci femeia. Să nu vă lipsiţi unul de altul decât cu bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciţi cu Postul şi cu rugăciu-nea, şi iarăşi să fiţi împreună, ca să nu vă ispitească satana, din pricina neînfrânării. Celor necăsătoriţi şi văduvelor le spun: bine este pentru ei să rămână ca mine. Dacă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Că mai bine e să se căsătorească, decât să ardă. Iar celor căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: femeia să nu se despartă de bărbat! Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa bărbatul să nu-şi lase femeia.” Pe de altă parte, Sfântul Ioan Gură de Aur oferă lămuriri despre păcatul desfrânării, care a devenit normal în zilele noastre: „Într-adevăr, căsătoria a fost lăsată de Dumnezeu pentru naşterea de copii. Dar a fost lăsată şi pentru o pricină mult mai mare, anume ca să stingă aprinderile firii noastre. Căsătoria nu mai are decât o pricină pentru a exista: îndepărtarea desfrâului şi a desfrânării.”

Părintele Cleopa ne clarifică: „Toată viaţa, creştinul, de când se cunună şi până la moarte, n-are voie să se împreuneze cu soţia lui decât marţea şi joia, dacă nu-i Post şi dacă nu-i sărbătoare atunci. Şi doctorii de azi, după ştiinţă, arată că cei mai sănătoşi copii devin din aceasta că bărbatul să nu aibă contact cu soţia decât de două ori pe săptămână. Marţea şi joia sunt lăsate pentru împreunarea soţului cu soţia, de când începe ziua, de la miezul nopţii.” În plus, trebuie subliniat și faptul că este amăgire și înșelare diavolească pentru soții care, din cauza refuzului unuia, celălalt ajunge la autosatisfacere (păcatul malahiei) sau la preacurvie. Concluzia? Abstinenţa de la relaţii sexuale este o îngăduinţă din partea lui Dumnezeu, nu o poruncă de la El, așa că rămâne la latitudinea fiecărui cuplu să decidă ce e mai bine pentru ei.

Alte articole

”Minune”! A apărut în magazine somonul de post! Cât costă și ce conține

Cu ce poți înlocui ouăle din prăjituri sau chiftele în perioada Postului. Ce soluții au găsit gospodinele

POSTUL Paştelui: Ce spun preoţii

Preotul Marius Ciprian Pop, pentru Libertatea: „Postul este o chemare a omului de a trăi în adevăr şi libertate, iar adevărata libertate o simte sufletul atunci când nu este constrâns de nicio necesitate din lumea aceasta. Exerciţiul de abţinere de la anumite mâncăruri, de la actul sexual, de la mânie, de la a-i judeca pe ceilalţi, împletite cu practica rugăciunii şi a actelor de milostenie creează premisa trăirii întru libertate, aceasta fiind de fapt împărăţia lui Dumnezeu.

„În concepte creştine se vorbeşte despre dragoste, nu sex, pentru că unirea dintre un bărbat şi o femeie este o taină, iar acest lucru se face prin taina sfintei căsătorii, atunci când doua trupuri devin unul singur. Biserica vorbeşte despre dragoste, sexul nu îşi regăseşte chemarea în viaţa creştinului autentic. Când vorbim despre dragoste, urmărim împlinirea unităţii la care sunt chemaţi soţii şi despre întărirea căsniciei, iar când este vorba despre sex, facem referire doar la satisfacerea plăcerilor care sunt de domeniul trăirilor inferioare, specifice mai mult carnalului şi nu spiritului. În momentul în care practici actul sexual ca o satisfacere a plăcerilor, actul nu mai face parte din realitatea de taină.
Masturbarea este de neînţeles atât în timpul postului, cât şi în afara acestuia, fiind o realitate care nu îi aparţine omului îmbunătaţit şi are repercusiuni negative asupra fizicului uman, reperate în insingurare, izolare, ce duc la depresii şi deznădejde, fatale fiinţei umane”.

Ce spun medicii

Din punct de vedere medical, sexul şi masturbarea sunt sănătoase, deoarece reduc stresul, cresc nivelul de endorfine, ceea ce îţi dă o stare de bine, ar putea reduce riscurile de cancer de prostată – în cazul bărbaţilor – şi scade numărul de calorii. Pe de altă parte, o perioadă de două luni şi jumătate, cât ţine Postul Mare, în care nu faci sex sau nu te masturbezi ţi-ar putea crea stări de iritabilitate sau chiar de depresie.