Curtea Constituţională a respins sesizările USR privind modificările aduse legilor Justiţiei UPDATE

UPDATE: CCR a respins, miercuri, două sesizări depuse de deputaţii USR, la care se raliaseră şi alţi deputaţi de la PNL, PMP, minorităţi şi un neafiliat, invocând faptul că au fost semnate şi de deputaţi care mai semnaseră o sesizare anterioară, iar parlamentarii nu pot semna mai multe obiecţii. 

Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) a analizat, miercuri, mai multe sesizări formulate de USR cu privire la modificările aduse legilor Justiţiei.

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii numărul 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat; obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, obiecţie formulată de 52 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat, şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţie formulată de 51 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale USR, PMP şi PNL, grupului minorităţilor naţionale şi de un deputat neafiliat.

Pe 22 ianuarie, Uniunea Salvaţi România (USR) a depus la Curtea Constituţională sesizările în privinţa proiectelor de modificare a legilor Justiţiei, motivând că „subminează independenţa magistraţilor din România”.

Alte articole

Conflict de interese la vârful comitetului pentru legile justiției? Președintele acestuia, consilier al lui Bolojan, ar fi consiliat-o și pe șefa CCR! Avocata Uscov: ”Așa înțeleg și mai bine deciziile CCR pe măsurile guvernamentale”

EXCLUSIV Dezvăluiri România TV din culisele comitetului „de acaparare a Justiţiei”. Cine sunt #reziştii compromişi aleşi de Bolojan, lista ruşinii

Sesizările USR au fost semnate de toţi cei 27 de deputaţi ai partidului, 16 deputaţi PMP, patru independenţi şi trei deputaţi PNL.

Ei au spus că juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ şi PNL pe legile Justiţiei.

De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor Justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi cel al respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.

De asemenea, în sesizare se precizează că proiectele încalcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de Înalta Curte separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate.

„Transferul atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la plen către secţii a fost aspru criticat şi în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituţională de tip ‘divide et impera’ sporeşte posibilitatea ca deciziile să fie influenţate de factori externi, provenind din sfera politică”, se arată în sesizarea formulată de USR.

Potrivit sursei citate, sesizările USR vor constitui un motiv în plus de amânare a termenului de intrare în vigoare a noilor legi ale Justiţiei în forma PSD-ALDE-UDMR până la soluţionarea lor de către CCR. Noile critici şi argumente ar putea duce la declararea ca neconstituţionale a legilor în ansamblu (în special, cele legate de procedură) sau a unor articole importante.

Sesizările USR au fost finalizate încă de la sfârşitul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu aveau numărul necesar de semnături (50 de deputaţi sau 25 de senatori).