Liderii europeni sunt divizaţi în privinţa ideii de introducere a unor noi condiţii pentru accesarea fondurilor europene

Acest summit este doar începutul unei lungi dezbateri despre cadrul bugetar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, principala problemă fiind golul de 13-15 miliarde de euro anual pe care Brexit-ul îl va lăsa în acest buget prin pierderea contribuţiei Marii Britanii.

Comisia Europeană a propus umplerea parţială a acestui gol prin creşterea contribuţiilor naţionale, dar şi prin realizarea de economii. Însă această perspectivă a diminuării bugetului comunitar îngrijorează ţările est-europene, care se tem de o diminuare a fondurilor alocate în cadrul Politicii de Coeziune, ţinând cont de priorităţile pe care executivul comunitar le are acum în vedere (competitivitatea, migraţia, apărarea, combaterea terorismului, etc.) şi faptul că unele ţări contributoare nete la bugetul UE, respectiv Austria, Olanda, Suedia şi Danemarca, refuză să-şi majoreze contribuţiile.

În dezbatere a intrat şi iniţiativa venită dinspre unele state membre contributoare nete, în special Germania, care au cerut ca accesarea fondurilor europene să fie legată de îndeplinirea unor noi condiţii, precum acceptarea primirii de migranţi extracomunitari.

O altă posibilă condiţie evocată este situaţia statului de drept, comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova, confirmând în luna ianuarie că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept înainte de a primi fonduri europene.

Alte articole

Țara care va organiza un referendum pentru reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană

Euro digital, viitoarea monedă în Uniunea Europeană. Ce se va întâmpla în România: este inevitabil!

‘Prin distribuţia fondurilor structurale, trebuie să asigurăm că criteriile de alocare vor reflecta în viitor angajamentul multor regiuni şi municipalităţi în primirea şi integrarea migranţilor’, a declarat joi cancelarul Angela Merkel într-un discurs susţinut în faţa Bundestagului.

Dar propunerea ei a fost primită de ceilalţi lideri europeni cu reacţii împărţite. Astfel, preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a amintit că unicul scop al fondurilor europene este să ajute la integrarea regiunilor mai sărace ale UE în economia blocului comunitar, poziţie exprimată anterior de unele ţări din Est, precum Polonia şi Ungaria. ‘Conform tratatelor, fondurile de coeziune sunt fonduri structurale, obiectivul lor este o mai bună convergenţă, nu pot fi pentru altceva’, a explicat ea.

La rândul său, premierul luxemburghez Xavier Better a părut mai degrabă critic faţă de propunerea avansată de Merkel. ‘Cine va fi pedepsit apoi? Nu guvernele, ci cetăţenii’, a spus el înaintea summitului.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte a afirmat că respectiva propunere are un ‘anumit rost’, dar că ţara sa încă mai trebuie să o studieze înainte de a se pronunţa.

Cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că ar putea ‘înţelege în principiu’ ideea condiţionalităţii, dar a cerut ca ea ‘să nu se concentreze constant pe refugiaţi’.

Cât despre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, acesta a subliniat că nu doreşte noi diviziuni între Est şi Vest. ‘Nu vreau o nouă diviziune în Europa, am avut destule’, a spus el.