Probleme în şcolile din Capitală, elevii învaţă în trei schimburi. Vezi care sunt cele mai aglomerate cartiere din Bucureşti

Şcolile în care se învaţă în trei schimburi sunt: Liceul Teoretic Hristov Botev, Liceul Teoretic Ştefan Odobleja, Colegiul Tehnologic Grigore Cerchez, Şcoala Gimnazială nr. 179, Şcoala Gimnazială nr. 97, Şcoala Gimnazială nr. 190 şi Şcoala Gimnazială nr. 280.

Pe lângă faptul că elevii au ajuns să în­veţe în trei schimburi, numărul de elevi dintr-o clasă depăşeşte şi 30 de copii, chiar da­­­că legea învăţământului stabileşte că într-o clasă nu pot învăţa mai mult de 25 de copii.

„Media elevilor care învaţă în clasa zero în Bucureşti în anul şcolar 2017-2018 este de 26,4 de copii într-o clasă. Acest lucru se întâmplă pentru că şcolile de la marginea Bucureştiului nu au efectivul atât de mare”, a spus Marian Banu, inspector în cadrul Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit Mediafax, el mai spune că în ceea ce priveşte şcolile din centrul Capitalei e imposibil să nu existe clase cu peste 25 de elevi într-o clasă şi că această situaţie se întâlneşte în aproape jumătate din şcoli.

Alte articole

Înscriere la clasa pregătitoare 2027. Perioada a fost scurtată cu aproape două săptămâni – propunerea Ministerului Educației

Aeroporturile Otopeni și Băneasa vor fi dotate cu sisteme de detectare și neutralizare a dronelor. CNAB se află în faza de estimare a costurilor înaintea achiziției

Cele mai aglomerate zone din Capitală sunt Militari şi Băneasa, acolo unde s-au con­struit numeroase ansambluri reziden­ţiale fără să se ţină cont că, odată cu noii locatari, va creşte şi numărul de copii.

Cauzele care au dus la supraaglomerare sunt multiple, pornind de la faptul că în Capitală nu a fost construită nicio unitate de învăţământ nouă de şase ani şi până la faptul că anual circa 2.000 de familii se mută în Bucureşti.

„Aceste aspecte ale vieţii moderne şi ale migraţiei sunt întâlnite în toate marile oraşe. În timp ce în majoritatea ţărilor europene se învaţă într-un singur schimb, iar copiii stau la şcoală până la ora 15 şi pleacă acasă cu temele făcute, noi ne confruntăm cu astfel de probleme”, a mai spus Marian Banu.

Potrivit datelor de la INS, în ultimii şase ani nicio unitate de învăţământ nu a fost cosntruită în Bucureşti, ci dimpotrivă, numărul lor a scăzut. În Capitală, în 2016 existau 314 unităţi şcolare de învăţământ preuniversitar, dintre care 277 şcoli de stat şi 37 private. În perioada 2011-2016 numărul şcolilor de stat a scăzut de la 279 la 277, iar cele private au ajuns de la 24 de unităţi la 37.

Un alt motiv al supraaglomerării şcolilor din Bucureşti este introducerea clasei pregătitoare în cliclul primar, lucru care a generat un efectiv suplimentar de circa 17.000 de elevi în primul an în care a fost introdusă (2012 – n. red.). „Atunci când vorbim de un efectiv suplimentar de elevi, vorbim şi un efectiv suplimentar de cadre didactice. În cazul de faţă ar însemna cel puţin 1.000 cadre didactice noi.”