Cristina Tarcea: Am cerut aviz pentru declasificarea protocolului Înalta Curte – Parchetul General – SRI

„Am cerut aviz pentru declasificare şi Parchetului General şi SRI. Nu se poate declasifica fără aceste avize. Nu ştiu care este istoria încheierii lui, eu însămi am aflat relativ recent de existenţa lui, dar am încercat să găsesc un argument logic care să-l justifice. E o interpretare greşită că avizele de interceptare date de Curte nu au avut un temei legal. Temeiul legal era decizia CEDO, care face parte din dreptul intern şi care interzicea ca avizele să fie date de procurori, aşa cum prevedea Legea 51. Problema era că, în lipsa unei norme interne, nu există o procedură. Dar repet, asta e interpretarea mea, în care chiar cred”, a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), potrivit Mediafax.

Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora ÎCCJ ar avea două protocoale cu SRI, judecătorul a precizat: „Nu este adevărat. Este doar unul. Încheiat între ÎCCJ, PG şi SRI în 2009. Nu am găsit un al doilea. Dacă există, nu este arhivat la Curte”.

Anterior, preşedintele ÎCCJ a spus că protocolul ÎCCJ – SRI – Parchetul General a fost încheiat în anul 2009. Cristina Tarcea a precizat că, cel mai probabil, actul a fost încheiat după o decizie a CEDO din anul 2007, privind încălcarea dreptului la viaţă privată după realizarea unor interceptări pe siguranţă naţională dispus de procurori.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Decizia CEDO a fost pronunţată în 2007, după decizia CEDO care e obligatorie în dreptul intern, ar fi fost normală şi necesarea adoptarea unei legi de modificare a legii 51/1991 prin care să se prevadă procedura de urmat şi competenţele unei instanţe de judecată. Eu cred că ăsta este argumentul pentru care a fost încheiat acel protocol în 2009, că după decizia CEDO nu a exista un cadru legal în baza căruia instanţele să dispună autorizarea înregistrării, iar nu parchetul. (..) Nu mai e aplicabil de la 1 februarie 2014 pentru că prin leg 255/2013 care a intrat in vigoare odată cu noul cod penal s-a reglemetat procedura prin lege de acordare a autorizaţiei de interceptare de către ÎCCJ în cazul infracţiunilor pe siguranţă naţională”, a declarat Cristina Tarcea la Antena 3.

Alte articole

Statul plăteşte chirii de sute de mii de euro, lunar, pentru sediile instituţiilor judiciare. ÎCCJ a închiriat, temporar, sediul Camerei de Comerț cu 182.000 euro, iar CSM achită 40.000 de lei pentru cele două sedii luate în chirie

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prima hotarare definitiva dupa decizia CJUE pe prescriptie intr-un proces legat de fonduri europene