CCR: Condiţionarea apărării independenţei autorităţii judecătoreşti de avizele conforme ale secţiilor CSM – neconstituţională

„Textul analizat condiţionează apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti, aşadar, nu a unui judecător sau procuror, în mod individual, ci a întregii autorităţii judecătoreşti, de avizele conforme ale secţiilor. Practic, plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu mai are nicio apreciere cu privire la sesizarea formulată, întrucât este obligat să voteze în sensul avizelor conforme adoptate. Procedura în faţa plenului este, aşadar, una formală”, se arată în motivare.

Judecătorii constituţionali apreciază că, într-o astfel de ipoteză, hotărârea este deja luată ca urmare a avizelor conforme ale celor două secţii, CSM neputând în plen decât să confirme cele stabilite de secţii.

„Nu este clar modul în care CSM poate proceda în situaţia în care un aviz conform este negativ, iar celălalt pozitiv. Prin urmare, Curtea reţine că textul are şi o problemă de precizie, ceea ce înseamnă că este contrar art.1 alin.(5) din Constituţie. Dacă se dă prevalenţă avizului conform pozitiv, se poate constata că, în condiţiile în care autoritatea judecătorească are, potrivit Constituţiei, trei componente, ar fi bizar ca o sesizare ce priveşte apărarea autorităţii judecătoreşti, afectată fiind componenta sa referitoare la instanţele judecătoreşti, să primească avizul conform pozitiv al secţiei de procurori, dar nu şi pe cel al celei de judecători, condiţii în care Plenul CSM ar trebui să adopte o hotărâre de apărare a independenţei autorităţii judecătoreşti”, se precizează în motivare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

CCR consideră că, în condiţiile în care CSM este garantul independenţei justiţiei, atunci când o sesizare priveşte apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti, aceasta trebuie dezbătută în mod efectiv şi cu caracter decizional de plen, nu de secţii, care s-ar putea anihila reciproc, plenul rămânând cu o competenţă formală în toată această procedură.

Alte articole

Bolojan pulverizează fosta alianță PSD-PNL si explică ruptura de social-democrați: „Nu au făcut nimic. Nu a fost o coaliție pentru reforme, pentru a face lucrurile mari, ci doar pentru funcții”

Ilie Bolojan pune pe masă scenariul anticipatelor în plină criză guvernamentală! Mesaj dur de la premierul demis: „PNL nu fuge de o astfel de ipoteză.”

CCR a admis parţial, pe 19 aprilie, sesizarea formulată de PNL, USR şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) referitoare la modificările aduse Legii 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis atunci AGERPRES, plenul a luat în dezbatere două obiecţii de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, una formulată de 89 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR, iar cealaltă – de Secţiile Unite ale ÎCCJ. Constatând identitatea de obiect a celor două sesizări, Curtea Constituţională a dispus conexarea lor.

CCR precizează că, în urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că „dispoziţiile art. I pct. 7, cu referire la art. 5 alin. (1) lit.b), c) şi d); pct. 9, cu referire la art.7 alin.(7) teza a doua; pct. 29, cu referire la art. 19 alin.(2); pct. 94, cu referire la art.56; pct.135, cu referire la art.75 alin.(2) şi pct.152, cu referire la art. 96 alin. (3) şi (4) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale”.

Pe de altă parte, a fost respinsă, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile art. I pct. 57, cu referire la art. 42 indice 1 alin. (2) din legea criticată.

„A respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 7, cu referire la art. 5 alin. (1) lit.a); pct.9, cu referire la art.7 alin.(1)-(7) teza întâi şi (9); pct.29, cu referire la art.19 alin.(6); pct.40, cu referire la eliminarea art.28 alin.(4); pct.42, cu referire la art.30; pct.43, cu referire la art.31 alin.(3); pct.55, cu referire la art.40 alin.(1); pct.62, cu referire la eliminarea art.461 alin.(2); pct.74, cu referire la eliminarea art.50 alin.(6); pct.78, cu referire la art.52 alin.(1); pct. 88, cu referire la art.53 alin.(1) şi la eliminarea art.53 alin.(9) şi (10); pct. 99, cu referire la art.58 alin.(12); pct.110, cu referire la art.62 alin.(3), şi pct.152, cu referire la art.96 alin.(7), alin.(8) teza întâi şi alin.(11) teza întâi din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi a legii în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate”, se mai arată în comunicatul CCR.

Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale urmează să fie reexaminate pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.