Patriarhul Daniel: Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, ziua Bisericii lui Hristos

„Această zi mare şi sfântă a Rusaliilor, a Pogorârii Duhului Sfânt este şi ziua Bisericii, deoarece după predica Sfântului Apostol Petru s-au botezat 3.000 de oameni. S-au botezat în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. Deci, Biserica s-a constituit ca adunare, sau comunitate a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi prin pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, care sunt nucleul conducător al Bisericii, avânt pe Hristos capul Bisericii, şi s-a extins în aceeaşi zi prin botezul a 3.000 de persoane”, a spus patriarhul la slujba săvârşită împreună episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul şi cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

El a subliniat că „Biserica se extinde cu fiecare om botezat, fie el prunc, fie persoană adultă, Biserica se lăţeşte, se extinde, creşte prin sfântul botez”.

Patriarhul a evidenţiat înţelesurile duhovniceşti ce reies din pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, în care se arată că Duhul Sfânt este „apa cea vie”, şi a amintit că Duhul Sfânt este reprezentat şi ca „foc dumnezeiesc – curăţitor, încălzitor şi luminător”.

„Apostolul îl numeşte pe Duhul Sfânt foc dumnezeiesc, trimis din cer, adică prin limbile de foc se manifestă prezenţa şi lucrarea Duhului Sfânt. Evanghelia însă ne arată că Mântuitorul vorbeşte despre Duhul Sfânt ca fiind ‘apa cea vie’. Aceste două forme de prezentare, chipuri de reprezentare a Duhului Sfânt sunt foarte semnificative pentru că ele ne arată lucrarea Duhului Sfânt în viaţa Bisericii”, a spus el.

Alte articole

Patriarhul Daniel, mesaj pentru credincioși în Pastorala de Sfintele Paşti 2025: Să ne rugăm să fie pace în ţara noastră şi în întreaga lume. Să arătăm semne de iubire frăţească şi tuturor românilor aflaţi printre străini

Patriarhul Daniel, gest înduioșător la adresa Papei Francisc. Ce îi transmite suveranului pontif, aflat în stare gravă la spital

De asemenea, întâistătătorul BOR a amintit că Duhul Sfânt sfinţeşte întreaga Creaţie, dăruieşte viaţă biologică şi este „interior omului” căruia îi dă viaţă spirituală, duhovnicească.

Credincioşii ortodocşi prăznuiesc, duminică, la 50 de zile după Înviere, Rusaliile, marcând ziua în care Duhul Sfânt a pogorât peste adunarea apostolilor, în chip de limbi de foc, iar aceştia au început să propovăduiască.

Din punctul de vedere al credinţei ortodoxe, la Cincizecime, prin pogorârea Duhului Sfânt a apărut un organism cu totul nou, un aşezământ divino-uman, Biserica. Cu alte cuvinte, coborârea peste apostoli a Duhului, darurile şi harismele primite de ei, predica şi botezul primilor trei mii de oameni constituie întemeierea Bisericii creştine, atât ca o comunitate a credincioşilor, cât şi ca instituţie. Biserica nu este, deci, numai o grupare umană asociată prin aceeaşi credinţă în Dumnezeu şi nici numai o instituţie îngrădită prin dogme şi legi. Ea este o comuniune a oamenilor în Dumnezeu şi cu Dumnezeu şi îl poartă în sine pe Duhul Sfânt. Unii Sfinţi Părinţi au numit Biserica lui Hristos „Duhul Sfânt trăind în omenire”.

Împreună cu Paştele, Pogorârea Duhului Sfânt este cea mai veche sărbătoare creştină, fiind prăznuită încă de pe vremea apostolilor. Despre ea amintesc şi Sfântul Irineu (202), Tertulian, Origen, Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) ş.a. Până către sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălţarea Domnului. După aceasta, Înălţarea a fost mutată la 40 de zile de la Paşte, Cincizecimea devenind sărbătoare de sine stătătoare.