Dana Gîrbovan, UNJR: Decizia CCR, previzibilă, dar nu dă dreptul ministrului să revoce procurorii şefi după bunul plac

„Decizia Curţii Constituţionale nu dă dreptul ministrului Justiţiei să revoce procurorii şefi după bunul său plac, aşa cum afirmă unii. La fel, argumentul că preşedintele este votat de milioane de persoane este complet irelevant în acest context, deoarece procurorii nu sunt nici subordonaţi şi nici sub autoritatea preşedintelui. Ceea ce spune azi Curtea Constituţională este că ‘preşedintele României, în temeiul prevederilor art. 94 lit. c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul Justiţiei'”, a scris Gîrbovan pe Facebook.

Citeşte şi: Băsescu: CCR a adoptat o decizie de rară ticăloşie. Curtea Constituţională a întors justiţia la nivelul anilor 2004

În context, preşedintele UNJR spune că din aceasta rezultă câteva concluzii, şi anume faptul că propunerea de revocare nu poate fi făcută de ministrul Justiţiei discreţionar şi abuziv, ci doar ‘în condiţiile legii’, că preşedintele nu poate respinge cererea de revocare discreţionar, pe motive de oportunitate, dar şi că şeful statului nu are un rol ‘decorativ’ în procedura de revocare, în sensul de a lua doar act de propunerea venită de la ministrul Justiţiei, ci preşedintele are ‘dreptul şi obligaţia’ de a verifica dacă procedura este legală şi dacă motivele invocate de ministru se încadrează în condiţiile de revocare prevăzute ‘în mod limitativ’ de lege.

„În mod evident aşadar, refuzul preşedintelui Iohannis de revocare a procurorului şef DNA pe motive de oportunitate a fost unul făcut cu încălcarea limitelor sale constituţionale şi, din acest punct de vedere, decizia Curţii era previzibilă. Mai mult, preşedintele trebuia să fi emis un decret la finalul procedurii de revocare, lucru pe care nu l-a făcut, Constituţia prevăzând în mod expres că acesta îşi exercită atribuţiile prin decrete. (…) Va fi interesant de văzut dacă, după ce a refuzat deja revocarea pe motiv de oportunitate, preşedintele va mai avea dreptul să facă o nouă examinare a regularităţii şi legalităţii procedurii. Or, dimpotrivă, dacă prin obligaţia de emitere a ‘decretului de revocare’ Curtea a înţeles că preşedintele este în acest moment obligat să dispună revocarea, evaluarea sa fundamentată greşit pe oportunitate epuizându-i dreptul de a face o nouă analiză, de data aceasta pe legalitate. În mod cert, însă, preşedintele este obligat la emiterea unui decret la finalul procedurii de revocare, această obligaţie derivând, de altfel, din prevederile art. 100 alin. (1) din Constituţie”, mai arată Gîrbovan.

Alte articole

Legea privind plata pensiilor private a fost adoptată de Senat în acord cu decizia CCR. De când se aplică

Călin Georgescu cere desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale a CCR dinaintea anulării alegerilor prezidențiale din 2024: „Anularea a fost un act premeditat. Ce au stabilit într-o oră nu pot avea dovezi într-un an de zile”