CCR sesizează cu UNANIMITATE de voturi Comisia de la Veneţia pentru atacurile „virulente” declanşate împotriva sa

UPDATE: Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean a declarat, pentru MEDIAFAX, că situaţia este foarte gravă dacă Curtea Constituţională a ajuns la concluzia că trebuie să sesizeze Comisia de la Veneţia legat de ameninţările la care este supusă, comparând situaţia actuală cu anul 2012. „Un astfel de demers a mai făcut Curtea Constituţională în 2012, în legătură cu situaţia creată în legătură cu referendumul de suspendare a preşedintelui când Curtea a fost supusă unor atacuri fără precedent. Atunci nici deciziile Curţii nu s-au publicat în Monitorul Oficial. A fost o problemă foarte complicată. Au fost foarte multe decizii care au fost la fel, atacate, controversate, populaţia era îndemnată să nu respecte… Probabil că în situaţia de acum, Curtea consideră că este ameninţată la fel ca atunci, şi, cui să se adreseze altcuiva decât Comisiei de la Veneţia care este Comisia de democraţie prin drept”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Augustin Zegrean.

UPDATE: „E o reacție normală, nu își pot desfășura activitatea sub o astfel de presiune a decidenților politici. Nu ne referim la articole de presă sau la discuțiile unor cetățeni. E un atac furibund, un atac mai dur decât cel din primăvara lui 2015 și care a determinat CCR o decizie fără precedent să ceară protecția pentru a-și desfășura activitatea. E un atac concertat la activitatea și soluțiile CCR.”, a spus Toni Greblă la România TV.

Călin Popescu Tăriceanu, după decizia FĂRĂ PRECEDENT a CCR: „Atacurile la adresa Curții sunt lucruri grave”

CCR sesizează Comisia de la Veneția. „Plenul Curții Constituționale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezența tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a Președintelui Conferinței Curților Constituționale Europene în legătură cu atacurile virulente declanșate împotriva Curții Constituționale, prin care unii reprezentanți ai unor autorități publice, precum și ai unor partide parlamentare au discreditat și delegitimat autoritatea acestei instituții fundamentale a statului – garantul supremației Constituției – fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populației și Președintelui statului să nu respecte și să nu pună în aplicare Decizia Curții Constituționale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curții Constituționale a considerat că aceste acțiuni sunt de natură să pună în pericol democrația, statul de drept și funcționarea justiției constituționale”, se arată în comunicatul CCR.

Alte articole

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private

În ultimele zile, Curtea Constituțională a fost ținta mai multor critici, ca urmare a deciziei luate în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi. Pe 30 mai, CCR a admis sesizarea Guvernului pe revocarea șefei DNA și a decis că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la şefia DNA a dus la un conflict juridic de natură constituţională. Sesizarea a fost făcută de Guvernul României, după ce Ministerul Justiţiei a cerut revocarea şefei DNA, iar preşedintele României a refuzat.

Tudorel Toader: A nu se confunda independenţa procurorilor cu faptul că îşi desfăşoara activitatea sub autoritatea ministrului

Iohannis: Procurorii trebuie să rămână independenţi, nu controlaţi politic. O decizie CCR nu poate fi discutată prin referendum