Tudorel Toader, după publicarea motivării CCR: Cheia deciziei este aceeaşi, de a ne cunoaşte competenţele constituţionale

„CCR, pentru a fi mai explicită, face referire la activităţile desfăşurate de constituant şi arată care au fost considerentele de atunci, care a fost voinţa aceea a adunării constituante, voinţa de stabilire a raportului. Este necesar să respectăm şi limitele şi competenţele trasate de Constituţie şi de lege. Vă invit să citiţi decizia Curţii. E un exerciţiu de înţelegere. Cheia deciziei este aceeaşi, de a ne cunoaşte competenţele, poziţia, rolul pe care-l avem şi de a le respecta, de clarificare a raportului constituţional în care se află Ministerul Public faţă de preşedintele Republicii pe de o parte şi faţă de ministrul Justiţiei pe de altă parte”, a declarat vineri, la Arad, Tudorel Toader, conform Mediafax.

Citeşte şi:  Decizia CCR privind conflictul între puteri în cazul respingerii revocării şefei DNA a fost publicată în Monitorul Oficial – DOCUMENT

Curtea Constituţională a României a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a stabilit că preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA, fiind constatată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare formulată de ministrul Justiţiei. Motivarea CCR privind conflictul juridic între Ministrul Justiţiei şi Preşedinţie în privinţa revocării procurorului-şef al DNA are 133 de pagini. Pe lângă motivarea deciziei adoptate cu majoritate de voturi, documentul publicat pe site-ul CCR mai conţine o opinie concurentă a judecătorilor constituţionali Marian Enache şi Simona-Maya Teodoroiu, precum şi opinii separate semnate de Livia Stanciu, Daniel Morar şi Mircea Minea. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial la câteva ore de la publicarea motivării pe site-ul Curţii Constituţionale. 

„Independenţa judecătorilor nu o schimbă nimeni, procurorii au fost şi rămân independenţi în instrumentarea cauzelor, niciun ministru nu s-a dus şi nu se va duce să întrebe un procuror despre modul de soluţionare a unei cauze. Acestă competenţă funcţională de exercitarea a urmăririi penale nu a fost nici într-un fel modificată. A câştigat, dacă vreţi statul, de drept. Decizia foarte explicită mai pune o temelie la fundamentele statului de drept a României, că procurorii se numesc în Constituţie magistraţi, dar categoric au alte competenţe de umărire Pentru buna funcţionare a statului de drept trebuie ca fiecare dintre noi să ne cunoaştem bine competenţele, să ne respectăm limitele de competenţă trasate de Constituţie”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Alte articole

Culisele deciziei CCR pe pensiile private. De ce s-au opus judecătorii „naționalizării” Pilonului III de pensii

UPDATE – CCR a admis sesizările făcute de AUR și ÎCCJ cu privire la neconstituționalitatea legii privind plata pensiilor private