România împrumută 400 de milioane de euro de la BIRD pentru managementul dezastrelor naturale

Acordul este de tip CAT-DDO, respectiv un împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe.

Împrumutul contractat de la BIRD, în valoare de 400 milioane euro, poate fi disponibilizat în una sau mai multe tranşe până la 31 decembrie 2021. Această dată poate fi extinsă, la cererea Ministerului Finanţelor, de 4 ori, dar perioada de disponibilizare nu poate depăşi 15 ani în total, conform termenilor şi condiţiilor standard ale BIRD. Rambursarea se va efectua într-o singură tranşă la 1 mai 2038, iar dobânda achitată semestrial este formată din dobânda EURIBOR la şase luni (în prezent – 0,27%), plus o marjă fixă (aceasta este în prezent fiind de 1,75%), ceea ce ar presupune prin însumare, plata unei dobânzi semestriale de 1,48%. Banca percepe totodată un comision iniţial de 0,50% din valoarea împrumutului, achitat în termen de 60 de zile de la intrarea în efectivitate a împrumutului şi, dacă va fi cazul prelungirii perioadei de tragere, se va percepe şi un comision de reînnoire, egal cu 0,25% din suma împrumutului (sau părţii netrase) pentru care se cere extinderea.

Conform specificului CAT-DDO, după intrarea în efectivitate a acordului de împrumut, pot fi efectuate periodic trageri din împrumut, în baza existenţei unei stabilităţi macroeconomice şi a prezentării unei/unor decizii ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care să probeze apariţia acestor situaţii şi necesitatea recurgerii la împrumut, conform expunerii de motive care însoţeşte proiectul de act normativ.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În acest context, pentru a asigura flexibilitate în ceea ce priveşte tragerea sumelor împrumutului, s-a convenit cu Banca, astfel cum este prevăzut în forma negociată a Acordului de împrumut şi în Minuta negocierii, ca pentru scopurile acestui împrumut „catastrofă” să fie o „situaţie de urgenţă”, aşa cum este definită în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare, generată de riscuri naturale (inundaţii, secetă, cutremur, fenomene meteorologice extreme, etc), precum şi riscuri biologice (endemii, pandemii, epidemii, etc)”, se menţionează în documentul citat.

Alte articole

Dacia Sandero Hybdrid 155 poate fi comandată pe teritoriul României. Cât costă modelul

6 din 10 români nu-și permit o vacanță de o săptămână. Țara noastră, lider în UE la acest capitol

Finanţele precizează că împrumutul nu are impact direct asupra veniturilor bugetului de stat, ci doar asupra cheltuielilor bugetului de stat, prin prisma plăţii serviciului datoriei publice aferent.

Conform Strategiei fiscal – bugetare pentru perioada 2018 – 2020, principalele categorii de situaţii de urgenţă sunt dezastrele naturale, accidentele de proporţii, incendiile.

Raportul „Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel naţional (RO-RISK)” arată că unul dintre cele mai frecvente dezastre din România sunt inundaţiile, având un nivel ridicat de impact.

„Din datele existente, rezultă că în perioada 1960 – 2010, au avut loc aproximativ 400 de inundaţii importante, printre care 39 sunt considerate inundaţii istorice semnificative, pe baza unor criterii hidrologice care au avut în vedere amploarea consecinţelor negative. De exemplu, inundaţiile din 2005 şi 2006 au afectat peste 1,5 milioane de persoane (93 morţi), au distrus o parte importantă a infrastructurii şi au cauzat pagube estimate la peste 2 miliarde de euro. Urmare scenariilor elaborate în contextul evaluării RO-RISK, costurile asociate pierderilor materiale directe variază de la circa 300 milioane de euro la circa un miliard de euro, iar costurile indirecte de la aproximativ 260 milioane de euro la circa 2,66 miliarde de euro”, se mai arată în expunerea de motive.

În ceea ce priveşte cutremurele, din 1940 şi până în prezent au avut loc 5 cutremure majore, dintre acestea, cutremurul din 1977 fiind cel mai grav din punct de vedere al pierderilor economice şi umane (1.578 de morţi şi pierderi economice de aproximativ 2 miliarde de dolari). Conform scenariilor analizate, impactul unui cutremur major ar putea fi semnificativ din cauza zonelor urbane situate în apropierea epicentrului (75% din populaţie şi 45% din reţelele vitale fiind expuse riscului unui cutremur).

Alunecările de teren şi seceta reprezintă alte pericole majore pentru România. Spre exemplu, în scenariul anului 2011 – 2012, an excesiv de secetos la nivel naţional, cu o perioadă de revenire de 3 evenimente la 10 ani, pierderile de producţie vegetală se ridică la circa 4,37 miliarde de euro, precizează documentul publicat de Ministerul Finanţelor.

O echipă a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) a efectuat o misiune tehnică în România în vederea analizării potenţialelor arii de intervenţie din perspectiva nevoilor şi priorităţilor în ceea ce priveşte managementul riscului de dezastre. Pe parcursul acestei misiuni, echipa BIRD a avut întâlniri cu o serie de autorităţi publice cu atribuţii în acest domeniu.

„Conform concluziilor misiunii, autorităţile române au înregistrat progrese în domeniul managementului riscului de dezastre. Cu toate acestea, există în continuare o serie de aspecte care necesită soluţionare atât în ceea ce priveşte cadrul legislativ şi/sau de reglementare, cât şi din punct de vedere al unor investiţii în domeniu. Ca urmare, BIRD recomandă o abordare programatică a managementului riscului de dezastre, care să cuprindă pe de-o parte dezvoltarea de politici şi pregătirea din punct de vedere financiar în cazul producerii unor dezastre, iar pe de altă parte realizarea unor investiţii sectoriale specifice (în prezent fiind deja negociat cu BIRD şi un împrumut pentru sprijinirea unui proiect de investiţii în infrastructura pentru situaţii de urgenţă)”, se mai arată în documentul citat.