Preşedintele Iohannis a promulgat legea privind superimunitatea judecătorilor Curţii Constituţionale

Plenul Senatului, forul decizional, a adoptat, în 25 iunie, cu 70 de voturi „pentru” şi 28 de voturi „împotrivă”, modificările la Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel că judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea a două treimi din plenului Curţii, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Proiectul de lege s-a întors în Parlament, după ce modificările au fost contestate la Curte de către 38 de parlamentari ai PNL şi USR, iar legea a fost declarată parţial neconstituţională.

În forma declarată neconstituţională, procurorii nu puteau fi urmăriţi penal, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu acordul plenului CCR, la cererea ministrului Justiţiei, sesizat de procurorul general. Modificarea făcută ulterior în Parlament permite urmărirea penală, iar reţinerea, arestarea, percheziţionarea sau trimiterea în judecată se poate face cu încuviinţarea plenului CCR, la cererea procurorului general, din procedură fiind eliminat ministrul Justiţiei.

O altă modificare prevede că acela care îl informează pe preşedintele CCR de o infracţiune flagrantă comisă de un judecător al Curţii este procurorul general, nu ministrul Justiţiei.

Alte articole

Când începe campania electorală pentru turul al doilea. Termenul până la care se pot contesta la CCR rezultatele primului tur

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

De asemenea, art. 68 alin. (3), la propunerea PSD, se abrogă: “Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Cur­ii Constitu­ţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.”