Cioloş îi răspunde lui Toader: Ordonanţa 6 viza SRI, era normal să ne consultăm

„Să spui, ca ministru al Justiţiei, că nu ceri aviz de la CSAT e o formă de a declara că nu-ţi pasă de ce gândeşte sectorul judiciar despre un proiect de lege pe care îl propui spre adoptare sau o decizie a Guvernului şi care vizează direct Justiţia. Legea prevede foarte clar faptul că eşti obligat să ceri avizul de la CSM şi de la CSAT. În cazul respectiv a fost o consultare cu SRI-ul pentru că ordonanţa de urgenţă respectivă viza SRI-ul şi atunci e normal să discuţi cu ei. Nu aveam nevoie de aviz pentru a adopta proiectul de ordonanţă, dar pentru noi, pentru Guvernul din 2016, era firesc să avem consultări cu toţi actorii care erau vizaţi de actele normative pe care noi le adoptam. Ăsta-i un lucru de bun simţ, dacă nu de bună practică legislativă, şi nu e cazul să dau eu lecţii domnului Tudorel Toader despre ce înseamnă bună practică legislativă. Atunci când adopţi o legislaţie cu un impact direct asupra unui sector, e firesc să te consulţi cu sectorul respectiv”, a afirmat Dacian Cioloş marţi seară, la Realitatea TV.

Fostul premier  a explicat că Ordonanţa 6 din 2016 a fost adoptată ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale care interzice Serviciului Român de Informaţii să mai utilizeze dispozitive de interceptări folosite în unele dosare de cercetare penală.

Citeşte şi: Toader: Guvernul Cioloş a primit aviz de la CSAT pentru OUG 6 în aceeaşi zi în care l-a cerut, şi a adoptat Ordonanţa fără aviz CSM

„Nu Guvernul Cioloş a decis că acel sistem de interceptări e operat de SRI, ci aceste decizii au fost luate de guvernele politice, inclusiv de partidul pentru care domnul Tudorel Toader lucrează sau partide care sunt în Guvernul din care dânsul face parte şi la un moment dat Curtea Constituţională, după ce s-a făcut o plângere, a constatat că acel instrument de interceptări sau rezultatele lui pot să fie folosite în justiţie de către procuror, dar el nu trebuie să fie operat de SRI. În momentul în care CCR a dat această decizie şi ea intra în vigoare, o serie de dosare, inclusiv de corupţie, care se aflau pe rol la procuratură sau la DNA, riscau să rămână blocate, pentru că atâta vreme cât acest sistem de interceptări nu mai putea să alimenteze legal, cu aviz de la judecător, nu mai puteau să alimenteze procurorii, ei nu puteau să continue cercetarea penală pe acele dosare şi atunci era important ca Guvernul să vină cu o alternativă care să ţină cont de decizia CCR şi să permită în continuare funcionarea acestui sistem care era legal”, a declarat Cioloş.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

El a adăugat că acesta a fost motivul pentru Guvernul de la acea vreme a lucrat „foarte repede, dar în mod transparent” pe acest proiect de ordonanţă, care a primit inclusiv avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi a fost adoptat fără obiecţii atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte acuzaţiile potrivit cărora actul normativ nu a avut aviz de la CSM, fostul premier a explicat că, anterior adoptării Ordonanţei 6, Guvernul a avut consultări cu CSM, a cerut avizul Consiliului, a primit avizul din partea comisiei 1 din CSM, „care era direct interesată” de actul normativ şi care „avea competenţă pe această temă”. În condiţiile în care ordonanţa a fost adoptată într-o şedinţă extraordinară la sfârşit de săptămână, iar CSM nu s-a putut reuni de urgenţă pentru a formaliza avizul de la comisia 1, avizul din partea CSM a fost primit ulterior.

„Ordonanţa de Urgenţă s-a dus la Parlament, aşa cum prevede procedura, Parlamentul nu a blocat-o, a lăsat-o să meargă, ea a produs efecte. (…) La doi ani după ce această ordonanţă a fost adoptată în mod foarte tansparent, acum se trezeşte Ministerul Justiţiei că ea ar avea nişte probleme şi de ce? Nu pentru că e o problemă cu ordonanţa respectivă, pentru că dacă era o problemă puteau să o blocheze de atunci, ci pentru a găsi încă o chichiţă legislativă, procedurală, ca să împiedice finalizarea unor dosare care pun în pericol libertatea unor oameni politici”, a mai afirmat Dacian Cioloş.

În replică, liderul PSD, Liviu Dragnea, a susţinut, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că Ordonanţa 6 a fost dată „pentru a păstra SRI în câmpul tactic”.

 Liviu Dragnea l-a acuzat pe fostul premier că a rămas „păpuşa serviciilor”.

„A fost o ordonanţă (OUG 6 – n.r.) dată pentru a păstra în joc, în câmpul tactic, Serviciul Român de Informaţii. Ăsta a fost rostul ordonanţei date într-o singură zi. Despre Cuioloş o să tot vorbim de acum înainte”, a declarat Dragnea, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, întrebat despre declaraţiile lui Dacian Cioloş.

Guvernul Cioloş a primit aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru OUG 6/2016 care a stat la baza unor protocoale încheiate între instituţiile din domeniul Justiţiei şi serviciile de informaţii în aceeaşi zi în care l-a cerut, adoptând Ordonanţa la două zile după iniţierea ei fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ci doar cu avizele date de CSAT, dar şi de SRI, susţine ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. El a spus marţi seară că, deşi avizul CSM este consultativ, el trebuie cerut, însă trebuie acordat şi timp de analiză şi dezbatere a membrilor Consiliului. Toader a precizat că în Parlament se află un proiect de lege care analizează această ordonanţă, iar dacă ea va fi respinsă, toate probele administrate în baza echipelor mixte vor fi revizuite.