Corina Creţu: Coeziunea, portofoliul cu cea mai mare sumă în bugetul UE pe 2021-2027. Creştere de 10% a fondurilor României

„Este un moment în care şi guvernul, şi autorităţile locale trebuie să se pregătească în paralel şi cu proiecte pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Comisia (Europeană – n.r.) a făcut deja propunerea pentru viitorul buget, este în analiza Parlamentului European şi a Consiliului European, ca colegislatori – sper ca propunerea Comisiei să rămână aşa cum este acum, unde politica de coeziune are, pe ansamblu, 373 de miliarde de euro pentru această perioadă 2021-2027, pentru prima dată în istoria UE portofoliul cu cea mai mare sumă alocată. Iar România, alături de Bulgaria şi Grecia, au ca propunere, în propunerea Comisiei, o creştere de peste 10% faţă de fondurile pe care le avem acum şi sper că vom învăţa din lecţiile, din greşelile pe care fiecare stat, până la urmă, le-a făcut la începutul perioadei de programare şi vom valorifica la maximum aceşti bani”, a afirmat oficialul Comisiei Europene.

Aflată în vizită oficială în România, Corina Creţu a avut, începând de miercuri, o serie de întâlniri în Transilvania – la Sibiu, Petroşani, Cluj Napoca, Turda şi Alba Iulia, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale şi regionale şi a vizitat proiecte cu finanţare europeană.

„Cred că a fost o vizită (..) utilă atât pentru mine, cât şi pentru autorităţile locale, pentru că este foarte important pentru mine să văd care sunt direct problemele cu care se confruntă autorităţile locale. Fac acest lucru în toate statele membre şi mă bucur că am reuşit să fac şi acest turneu. Concluzia mea este una singură, aceea că trebuie să profităm la maximum de şansele pe care ni le oferă apartenenţa la Uniunea Europeană, să cheltuim cât mai rapid banii europeni, să simplificăm procedurile, birocraţia. Sigur că facem acest lucru şi lucrăm cu autorităţile române pentru a depăşi întârzieri, întârzieri care vin şi din exterior, datorită unor factori externi, de pildă adoptarea târzie a legislaţiei privind fondurile europene pentru perioada 2014-2020 a dus la întârzieri în toate statele membre, pe de altă parte întârzierile interne vin, din ceea ce am spus de atâtea ori, proceduri greoaie, birocraţie excesivă, uneori slaba capacitate administrativă”, a susţinut comisarul european.

Corina Creţu a adăugat că şi-ar dori să se facă o reţea a schimburilor de bune practici, pentru că unele oraşe, ca Alba Iulia, de exemplu, au o experienţă mai mare faţă de altele în privinţa realizării proiectelor pe fonduri europene. „Avem această reţea la nivelul UE, unde cei 40.000 de lucrători pe fonduri europene pot să se deplaseze pe banii Comisiei Europene în orice stat membru care solicită ajutor pe un anumit domeniu sau altul, fie că e vorba de instrumente financiare, achiziţii publice, dar numai la solicitarea lor. Continuăm să lucrăm mână în mână cu autorităţile naţionale, locale, regionale pentru folosirea banilor pe care îi avem pe acest exerciţiu bugetar”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Alte articole

Compania din România lansează primul proiect major de captare a carbonului din Europa de Est, cu finanţare UE

Bursele sociale pentru studenţi pot fi plătite şi din fonduri europene nerambursabile, potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei

Săptămâna viitoare, luni şi marţi, Creţu va participa, alături de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la reuniunile la nivel înalt din cadrul Summitului Iniţiativei celor Trei Mări, care va avea loc la Bucureşti.