Legea prin care ar fi scăpat de închisoare cei care obţineau foloase necuvenite pentru terţi, declarată neconstituţională

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct.1 din Legea pentru modificarea şi completarea art.12 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi legea în ansamblul său, sunt neconstituţionale”, se arată într-un comunicat al CCR.

În argumentarea soluţiei adoptate, Curtea a reţinut că „o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei”. „De aceea, actul de corupţie trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine. Totodată, legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii analizate în funcţie doar de natură materială a folosului obţinut. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat, modificând conţinutul normativ al unei infracţiuni asimilate celor de corupţie, reglementate la art.12 din Legea nr.78/2000, în sensul condiţionării săvârşirii acesteia de obţinerea numai pentru sine şi numai de foloase materiale necuvenite, încalcă art.1 alin.(3) din Constituţie privind statul de drept”, subliniază CCR.

De asemenea, având în vedere obligaţiile internaţionale asumate de România, prin ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi a Convenţiei penale cu privire la corupţie, Curtea a reţinut că modalitatea de incriminare a infracţiunilor de corupţie trebuie să respecte cerinţele expres stabilite prin aceste acte internaţionale. Curtea a constatat că textul criticat nu respectă aceste standarde, încălcând, astfel, şi art.11 alin.(1) din Constituţie, raportat la art.15 lit.b) din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi art.3 din Convenţia penală cu privire la corupţie.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului.

Alte articole

Când începe campania electorală pentru turul al doilea. Termenul până la care se pot contesta la CCR rezultatele primului tur

Klaus Iohannis, alături de Carmen Iohannis la vot. Înainte a mers la slujbă, la biserică

Sesizarea asupra acestei legi a fost depusă de şeful statului în luna iulie.

Proiectul a fost iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD, printre care deputaţii Cătălin Rădulescu şi Andreea Cosma.

Potrivit iniţiatorilor, articolul 12 din legea 78/2000 se modifică astfel: „(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine, de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale; b) folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”.

De asemenea, Rădulescu defineşte operaţiunile financiare ca fiind cele care „antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie un act de speculă sau o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor, făcută în mod organizat”.

În sesizarea trimisă Curţii Constituţionale, preşedintele Klaus Iohannis arată că legea încalcă mai multe articole din Constituţie.

viewscnt