Comisia de la Veneţia, despre modificarea codurilor penale: Creează premisele dezincriminării multor fapte penale

UPDATE Comisia de la Veneţia afirmă, cu privire la modificările codurilor penale, că au fost adoptate printr-un proces legislativ rapid şi netransparent. În legătură cu Codul penal, cea mai importantă constatare este aceea că dezincriminează fapte având legătură cu abuzul în serviciu, ceea ce face aproape imposibilă condamnarea celor vinovaţi, iar în privinţa Codului de procedură penală consideră că modificările trebuiesc revizuite în ansamblu, cu accent pe anumite prevederi.

”Modificările propuse la articolul 297 (din Codul Penal – n.r.) par într-adevăr să creeze, fără o argumentaţie convingătoare, premisele unei dezincriminări de facto a multor fapte având legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu. Aşa cum au subliniat mai mulţi interlocutori din România ai Comisiei de la Veneţia, acestea vor face mult mai dificil, dacă nu imposibil de investigat şi de condamnat persoane pentru această infracţiune”, se arată în raportul Comisiei de la Veneţia referitor la Codul Penal şi la Codul de procedură penală, consultat de News.ro.

Conform documentului, aceasta contravine atât obligaţiilor internaţionale asumate de România în legătură cu lupta anticorupţie, cât şi propriilor eforturi ale ţării în acest sens, precum şi standardelor în ceea ce priveşte statul de drept.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Comisia de la Veneţia solcită ca, având în vedere aceste observaţii, modificările propuse la articolul 297 paragraful 1 să fie revăzute inclusiv din perespectiva obligaţiilor României în ceea ce priveşte instrumentele internaţionale anticorupţie.

Alte articole

Șefa Comisiei de la Veneția îi dă dreptate lui Nicușor Dan în contextul anulării alegerilor. ”Aceasta este principala provocare”

Nicuşor Dan: „Avem o societate, fiecare bulă cu strigătul ei. A devenit extrem de ieftin să plătești o mie de voci care acoperă o voce legitimă”

Tot în ceea ce priveşte Codul Penal, comisia recomandă să se reconsidere şi să se modifice, în lumina comentariilor formulate în prezentul aviz, dispoziţiile care reglementează corupţia (articolele 291 şi 292), delapidarea (articolul 295),  să se reexamineze şi modifice, în lumina observaţiilor făcute în prezentul aviz, alte dispoziţii cu un impact mai general, cum ar fi cele privind termenele de prescipţie (articolele 154-155), mărturia mincinoasă (articolul 273) şi compromiterea intereselor justiţiei (articolul 277);  să se reconsidere şi să se modifice dispoziţiile privind măsurile de confiscare extinsă (articolul 1121) şi definiţia funcţionarului public (articolul 175), pedeapsa accesorie (articolul 65), pentru a le alinia la obligaţiile internaţionale ale ţării.

Referitor la Codul de procedură penală, recomandarea Comisiei de la Veneţia este să se revizuiască complet legea de modificare în ansamblul său, ţinând cont de observaţiile specifice prezentate în prezentul aviz, pentru a se asigura că reforma nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului de justiţie penală.

Deşi întregul set de amendamente ar trebui revizuit în detaliu, Comisia atrage în special atenţia cu privire la normele privind comunicarea privind investigaţiile penale în curs (articolul 4), începerea urmăririi penale (articolul 305), mijloacele de probă şi incapacitatea de a utiliza anumite forme de probă [articolul 139 alineatul , 143, 153, 168), precum şi dreptul de a fi informaţi şi de a participa la toate actele de urmărire penală (articolele 83 şi 92) ar trebui, dar şi la dispoziţiile finale şi tranzitorii.

De asemenea, potrivit comisiei, amendamentele codurilor penale au fost adoptate printr-un proces legislativ extrem de rapid şi lipsit de transparenţă, în pofida faptului că au fost peste 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări radicale.

„În timpul adoptării lor, au fost frecvente schimbări ale textelor, făcând imposibile consultările”, se arată în document.

_________

„Era necesar şi potrivit ca Parlamentul României să adopte o reformă a codurilor penale pentru a implementa decizii ale Curţii Constituţionale şi directive ale UE relevante, precum şi pentru a remedia deficienţele observate în trecut în aplicarea actualelor prevederi ale legislaţiei penale”, precizează Comisia de la Veneţia în opinia publicată luni, potrivit Agerpres.

„Modul în care reforma a fost făcută nu este, totuşi, deloc corespunzător pentru o reformă comprehensivă a două dintre cele mai importante şi sensibile coduri. Amendamentele aflate în discuţie au fost adoptate într-un proces legislativ care a fost excesiv de rapid şi lipsit de transparenţă, în ciuda faptului că au existat peste 300 de amendamente, multe dintre ele aducând schimbări destul de radicale şi afectând profund politica penală a statului”, se atrage atenţia în raport.

Comisia de la Veneţia subliniază că „în timpul procedurii de adoptare a lor, au existat schimbări frecvente în texte, făcând aproape imposibile o consultare semnificativă cu experţii şi cu practicienii şi o discuţie semnificativă în cadrul societăţii”.

„Practicienii în domeniul juridic, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi şefii procuraturii, au atras atenţia că intrarea în vigoare a amendamentelor ar putea avea efecte negative drastice pentru funcţionarea sistemului penal de justiţie român. Aceste atenţionări nu au fost băgate în seamă”, se mai atrage atenţia în opinie.

Comisia de la Veneţia evidenţiază de asemenea că „un proces mai comprehensiv de discuţie, bazat pe dialog cu practicienii din domeniul juridic şi cu societatea în general, şi evaluarea în detaliu a impactului a numeroase amendamente ar fi fost nu doar recomandabile, ci chiar necesare”.