Statutul poliţiştilor de penitenciare, adoptat la Senat

Proiectul prevede schimbarea denumirii de „funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare” cu cea de „poliţist de penitenciare”.

„Prin proiect se urmăreşte implementarea deciziilor CCR 803/2015 şi 109/2018, care au impus reglementări la nivelul legii organice în materia răspunderii disciplinare şi a evaluării profesionale a funcţionarilor publici cu statut special din cadrul poliţiei penitenciare, şi abrogarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor”, se arată în raportul de admitere cu amendamente acordat de Comisiile juridică şi de apărare, însuşit de plen.

Secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Sofia Mariana Moţ, a solicitat adoptarea proiectului în forma propusă de Guvern, însă plenul a aprobat forma amendată în comisiile raportoare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Poliţiştii de penitenciare debutanţi sunt persoanele care ocupă, în urma concursului sau examenului, o funcţie publică în sistemul administraţiei penitenciare, până la definitivare. (…) Agenţilor li se acordă gradul profesional în funcţie de vechimea în specialitate, astfel: sub 5 ani – subinspector de poliţie penitenciară, între 5 şi 10 ani – inspector de poliţie penitenciară şi peste 10 ani – inspector principal de poliţie penitenciară”, se arată în textul actului normativ amendat de Senat.

Alte articole

Dominic Fritz riscă să-şi piardă mandatul. Legea integrităţii a trecut și de Senat, cu votul a 11 parlamentari USR. „Amendamentul Fritz” loveşte alţi 47 de aleşi

Mircea Abrudean: Am convocat o nouă sesiune extraordinară a Senatului, în perioada 4-6 august

Potrivit proiectului, „funcţiile de conducere vacante din poliţia penitenciară se pot ocupa prin concurs, doar dintre ofiţerii de poliţie penitenciară în activitate şi care au avut prima încadrare în funcţia de ofiţer”.

O altă prevedere a actului normativ stabileşte că „poliţiştii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuinţă şi care nici ei şi nici soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu au în proprietate o locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere”.

„Poliţistul de penitenciare care îndeplineşte condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie şi care contractează un credit ipotecar/ imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe beneficiază de compensaţie lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rată. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie (…) nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/ imobiliar”, se mai arată în proiect.

De asemenea, un alt articol stipulează că „în cazul în care poliţistul de penitenciare, în urma recomandării medicului de medicina muncii de a efectua un consult psihiatric, refuză nejustificat să se prezinte la diagnosticarea de către un medic de specialitate, la comisia de expertiză medico-militară, la revizuire sau în alte cazuri, la solicitarea comisiei de expertiză medico-militară, acesta este suspendat din funcţie până la îndeplinirea obligaţiilor, dar nu mai mult de şase luni”.

Proiectul de lege va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. 

Citeşte şi: Şedinţă cu înjurături. Sindicaliştii din penitenciare vor să facă plângere împotriva senatorilor Şerban Nicolae şi Liviu Brăiloiu AUDIO