Klaus Iohannis, după ce CSM a motivat avizul negativ în cazul schimbării lui Augustin Lazăr: Propunerea de revocare, o eroare

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că, înainte de a lua o decizie privind revocarea din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr, va studia motivarea avizului negativ dat de procurorii CSM. El a precizat că propunerea ministrului Justiţiei de revocare a lui Augustin Lazăr i s-a părut şi i se pare o eroare.

„O să studiez acea motivare. Ce am înțeles până acum sună foarte corect. Despre activitatea dlui procuror general am mai spus, este un procuror general care își face treaba foarte bine, iar această propunere de revocare mi s-a părut și mi se pare o eroare. Așadar, puteți trage singuri concluziile la ce va urma în această chestiune”, a spus Klaus Iohannis.

CSM a explicat de ce a dat aviz negativ pe cerere lui Tudorel Toader de revocare a procurorului general Augustin Lazăr

Raportul ministrului Justiţiei privind activitatea managerială a procurorului general nu respectă dispoziţiile legale în vigoare, standardele internaţionale şi naţionale în materia activităţii Ministerului Public şi contravine direcţiei jurisprudenţiale conturate atât de organismele internaţionale, cât şi de Curtea Constituţională a României, arată Secţia pentru procurori a CSM în motivarea avizului negativ dat în cazul propunerii lui Tudorel Toader de schimbare din funcţie a lui Augustin Lazăr.

Alte articole

Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Călin Georgescu, la Tribunal: Sistemul încearcă să mă doboare și, probabil, va înregistra astăzi un succes efemer

Secţia precizează că decizia 45/2018 a Curţii Constituţionale, în analiza constituţionalităţii articolului I punctul 112 cu referire la articolul 62 indice 1 din legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004, privind limitarea imposibilităţii judecătorului şi procurorului la funcţiile de demnitate publică, realizează o expunere exhaustivă a ceea presupune limitarea activităţii procurorului cu orice altă putere publică, instituirea şi menţinerea unui statut neutru şi imparţial al persoanelor care desfăşoară activitatea în cadrul Ministerului Public.

„Curtea reaminteşte cu ocazia aceleiaşi analize că procurorii fac parte din autoritatea judecătorească, iar cu privire la aceştia legiuitorul constituant a dorit crearea unui statut care să le permită menţinerea unei echidistanţe faţă de activitatea puterii legislative sau executive”, se menţionează în motivare.

Secţia pentru procurori consideră că legiuitorul constituant a ales să stabilească, în cuprinsul articolului 132 din Constituţie, exercitarea activităţii de către procurori sub autoritatea ministrului Justiţiei şi nu sub controlul acestuia, singura formă de control admisibilă fiind cea a controlului ierarhic.

„Între ministrul Justiţiei şi procurorii din cadrul Ministerului Public neexistând o formă de subordonare ierarhică, o colaborare între ministrul Justiţiei şi procurori fiind una inter-instituţională şi nu intra-instituţională, evaluarea activităţii acestora nu s-ar putea realiza decât prin intermediul unor persoane care să îndeplinească acelaşi tip de activitate analizată şi de Curtea Constituţională în decizia amintită, esenţa activităţii procurorului constând în aplicarea şi interpretarea juridică a legii şi în conducerea şi controlul activităţii de urmărire penală şi fiind independentă de activitatea ministrului Justiţiei sau a aparatului Ministerului Justiţiei”, notează Secţia pentru procurori.