Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron au semnat, la Paris, o Declaraţie politică privind Parteneriatul strategic dintre cele două ţări

Preşedinţii Klaus Iohannis şi Emmanuel Macron au avut, marţi, convorbiri la Palatul Élysée.

„În cadrul discuţiilor, au fost abordate aspecte legate de relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, agenda europeană, în contextul pregătirilor pentru preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către ţara noastră, respectiv agenda internaţională şi de securitate. La începutul întrevederii, cei doi Preşedinţi au semnat Declaraţia Politică dintre România şi Franţa, care aduce la zi Parteneriatul Strategic bilateral şi evidenţiază dorinţa de continuare a eforturilor pentru aprofundarea legăturilor deja tradiţionale dintre ţările noastre şi oferirea unui nou impuls colaborării viitoare. Declaraţia Politică va fi urmată de o Foaie de Parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic, care va pune în practică liniile de acţiune la nivel bilateral, european şi internaţional agreate în documentul semnat astăzi. Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Franceze au decis impulsionarea eforturilor pentru finalizarea cât mai rapidă a acestei Foi de Parcurs”, precizează Administraţia prezidenţială într-un comunicat.

Preşedintele Iohannis a subliniat semnificaţia deosebită a întâlnirii atât pentru România, cât şi pentru relaţia bilaterală, 2018 fiind anul în care românii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri, un moment fondator din istoria naţională, celebrat prin organizarea, împreună cu Franţa, a Sezonului franco-român, respectiv prin marcarea a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.

În acest context, cu referire la lansarea Sezonului bilateral, preşedintele României a menţionat faptul că acest proiect unic, cu peste 400 de evenimente culturale, arată elocvent faptul că cele două ţări sunt parteneri privilegiaţi, uniţi prin legături istorice, culturale şi lingvistice puternice, nefiind doar despre trecut, ci orientat mai ales spre viitorul european comun. Din această perspectivă, Summitul pe care Preşedintele României îl va găzdui anul viitor, la Sibiu, va reprezenta prilejul pentru a proiecta un viitor european mai sigur şi mai prosper.

Alte articole

Ilie Bolojan, gest de MARE preşedinte la final de mandat. Ce a făcut în ultima oră înainte de a părăsi Cotroceniul

Nicușor Dan a depus jurământul în calitate de președinte al României, în Parlament. Fiica lui a asistat la ceremonie. Apoi a făcut schimbul cu Ilie Bolojan la Cotroceni

În ceea ce priveşte relaţia bilaterală, cei doi preşedinţi au apreciat cooperarea foarte bună în diverse domenii, inclusiv în cel economic, Klaus Iohannis apreciind rezultatele înregistrate pe plan comercial, cu schimburi de peste 8 miliarde de Euro anul trecut. În acelaşi timp, Preşedintele României a încurajat mai multe investiţii franceze în ţara noastră şi valorificarea mai bună a potenţialului de creştere a schimburilor.

Totodată, a fost discutată cooperarea în materie de apărare, industrie, educaţie şi ştiinţă, fiind evocat proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) şi necesitatea impulsionării sale pe anumite segmente.

De asemenea, a avut loc şi un schimb substanţial de opinii asupra unor dosare europene prioritare, în care a fost reconfirmată convergenţa poziţiilor, în perspectiva unor momente-cheie la nivel european: Preşedinţia Română a Consiliului Uniunii Europene, alegerile europarlamentare şi Summitul informal de la Sibiu privind viitorul UE.

Conform sursei citate, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat rolul pe care îl poate juca intensificarea interacţiunilor în format trilateral România-Franţa-Germania cu privire la abordarea temelor europene prioritare, reiterând dorinţa României de racordare la nucleul dur al Uniunii.

Preşedintele României şi Preşedintele Republicii Franceze au abordat şi teme precum dezvoltarea dimensiunii apărării la nivelul Uniunii Europene, căreia ambele state îi acordă o importanţă deosebită, precum şi dosarul migraţiei, cu mize foarte mari la nivel european, Preşedintele Klaus Iohannis arătând că, pe perioada Preşedinţiei Consiliului UE, România se va implica cu deschidere pentru a stimula găsirea unor soluţii acceptabile pentru statele membre. Au fost, de asemenea, discutate aspecte care ţin de consolidarea pieţei unice europene în contextul internaţional actual, precum şi despre aderarea României la spaţiul Schengen, care rămâne prioritară pentru ţara noastră.

În conexiune cu climatul politic european care premerge alegerilor pentru Parlamentul European, cei doi Preşedinţi au pledat ferm împotriva populismului şi oportunismului politic, care constituie în prezent provocări importante la adresa viitorului Europei.

În ceea ce priveşte agenda regională, preşedintele României a reliefat importanţa pe care ţara noastră o acordă vecinătăţii estice şi parcursului european al Republicii Moldova. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea menţinerii angajamentului Uniunii şi al statelor membre în continuarea stimulării procesului de reformă în spirit european.

Preşedintele României a subliniat, totodată, ataşamentul pe care ţara noastră îl are faţă de politica de extindere şi faţă de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în contextul Preşedinţiei Consiliului UE exercitate de către România.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a abordat procesul de aderare a ţării noastre la OCDE, fiind reiterat sprijinul Franţei în acest scop.

Parteneriatul strategic cu Republica Franceză a fost lansat la 4 februarie 2008, ca urmare a semnării a unei Declaraţii comune de către Preşedinţii României şi Republicii Franceze. Parteneriatul presupune consultări permanente şi concertare în baza unui mecanism de cooperare şi schimb de informaţii, asupra principalelor dosare europene de actualitate, cu accent pe domeniile: protecţia mediului, transporturi, energie, dezvoltare regională. În februarie 2013, Parteneriatul Strategic dintre România şi Republica Franceză a fost actualizat, prin semnarea, de către Prim-miniştrii celor două ţări, a unei Foi de Parcurs, document care stabileşte noi orientări, acţiuni şi proiecte comune de cooperare bilaterală, inclusiv la nivel UE, pentru perioada 2013 – 2017.