Este oficial. Bacalaureatul paralel: Românii de pretutindeni pot să dea un BAC special, cu alte examene

Ce spunea Consiliul Legislativ, în avizul dat propunerii de lege: “norma ar putea fi interpretată ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul”

În Monitorul Oficial a fost publicată luni, 3 decembrie, Legea nr. 289 din 29 noiembrie 2018 care introduce un “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”. Noua lege modifică articolul 11 din legea educației nr. 1/2011. Tot ieri, în Monitor a fost publicat și Decretul semnat de președintele Klaus Iohannis pentru promulgarea noii legi.
Cum arată, alineat cu alineat, Legea publicată ieri în Monitor și care modifică Legea Educației

“Articolul 11 din Legea educației naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Art. 11. – (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc cetățeni de etnie română, cetățeni români cu domiciliul în acele state sau minorități vorbitoare de limba română, oricare ar fi denumirea acestora, cu respectarea legislației statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislația statului respectiv, scrie edupedu.

Alte articole

Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Subiectele și baremul de corectare la matematică și istorie

Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Subiectele și baremul de corectare la proba scrisă de limba română

(2) Ministerul Educației Naționale poate organiza, anual, un examen de bacalaureat pentru românii de pretutindeni. Absolvenții de liceu care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot să fie înscriși la examenul de bacalaureat în România.

(3) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.

(4) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.”

Cum arăta până acum Art. 11 din Legea educației:

Articolul 11
(1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv.
(2) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.
FOTO Legea publicată ieri în Monitor

Legea a fost inițiată de fostul ministru al Educației Liviu Marian Pop, care în luna octombrie – după ce proiectul trecuse deja de prima cameră –  nu știa dacă Bacalaureatul pe care îl propune va fi identic cu BAC-ul din România sau va avea examene diferite, nici dacă se aplică și copiilor români din școlile europene sau nu.