Motivare CCR: Cine are un interes personal în legătură cu o decizie a unei entităţi publice să se abţină de la luarea deciziei

„Curtea reţine că instituţia conflictului de interese are un caracter obiectiv, astfel încât orice persoană care are un interes personal în legătură cu o decizie a unei entităţi publice trebuie să se abţină de la luarea unei decizii în acest sens. Astfel cum s-a arătat, conflictul de interese exprimă o tensiune între luarea unei decizii de către autorităţile publice şi interesul personal existent în legătură cu acea decizie din partea persoanelor care reprezintă sau compun acele autorităţi. Normativizarea acestei instituţii constituie o garanţie de natură a asigura atât exercitarea corectă, imparţială şi cu obiectivitate a competenţelor autorităţilor publice, cât şi încrederea publicului în mecanismul de luare a deciziilor la nivelul autorităţilor publice”, se precizează în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR.

Potrivit judecătorilor constituţionali, „interesul personal nu se defineşte în funcţie de caracterul decisiv al votului persoanei în cauză, astfel cum stabileşte articolul unic pct. 2 din legea criticată”, întrucât persoana respectivă „va avea un interes personal indiferent de votul său, decisiv sau nu”.

„Interesul personal vizează raportul dintre decizia autorităţii publice din care alesul local face parte şi avantajul/ dezavantajul rezultat sau care poate rezulta pentru sine sau pentru un subiect calificat prin lege. Interesul personal în contextul dat exprimă tensiunea existentă între exercitarea atribuţiilor autorităţii administraţiei publice locale şi avantajele actuale sau potenţiale care ar putea reveni persoanelor care exercită aceste atribuţii”, se menţionează în motivare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Magistraţii CCR mai notează că, „pentru a elimina lipsa de obiectivitate şi parţialitate a funcţionarului statului, legiuitorului îi revine obligaţia ca, în temeiul art. 1 alin. (3) din Constituţie, să reglementeze în mod corespunzător instituţia conflictului de interese, pentru a sancţiona faptul că alesul local se prevalează de interesele sale personale în emiterea/ adoptarea unei decizii a autorităţii administraţiei publice locale”.

Alte articole

Șeful Armatei, audiat la DNA. Vlad Gheorghiță are calitatea de suspect într-un dosar penal: „Nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales”

Topul fructelor cu cele mai multe pesticide: Ce fruct are o rată de contaminare de peste 70% și ce recomandă experții

Curtea Constituţională a României a admis parţial, în 16 octombrie 2017, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificările aduse Legii privind Statutul aleşilor locali.

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, judecătorii constituţionali au admis, cu unanimitate de voturi, obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi au constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 2 (cu referire la art. 75 alin. 1) din Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali sunt neconstituţionale.

CCR a considerat că este neconstituţională modificarea prin care se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv cea a diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni şi prin care s-ar putea înlocui răspunderea penală.

Pe de altă parte, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului unic pct. 1 (cu referire la art. 57) şi pct. 2 (cu referire la art. 75 alin. 2) din Legea pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Judecătorii Curţii au considerat că este neconstituţională modificarea prin care se introduce o nouă sancţiune disciplinară pentru consilierii locali şi judeţeni, respectiv cea a diminuării indemnizaţiei de şedinţă cu 10% pentru maximum şase luni şi prin care s-ar putea înlocui răspunderea penală.