O treime din europenii de la oraşe, expuşi unor concentraţii excesive de poluanţi atmosferici

În ultimele decenii, UE a făcut progrese în ceea ce privește reducerea poluanților atmosferici aflați la originea acidificării, însă un nou raport, publicat duminică de Agenția Europeană de Mediu (AEM), indică faptul că numeroase regiuni din Europa se confruntă cu dificultăți persistente privind concentrațiile de particule în atmosferă și ozonul troposferic.

„Acest raport ne reamintește, la momentul oportun, cât de importantă este calitatea aerului pentru sănătateacetățenilor noștri. Iată de ce doresc ca 2013 să fie anul aerului și de ce mă voi concentra pe consolidarea legislației noastre privind calitatea aerului pentru a aborda problemele identificate astăzi”, a declarat Janez Potočnik, comisarul pentru mediu.

„Politica Uniunii Europene a redus emisiile multor poluanți în decursul ultimului deceniu, dar putem face mai mult de atât. În multe țări, concentrațiile de poluanți atmosferici sunt încă superioare limitelor legale și recomandate, stabilite pentru a proteja sănătatea cetățenilor europeni. De fapt, poluarea atmosferică reduce speranța de viață a oamenilor cu aproximativ doi ani în cele mai poluate orașe și regiuni”, a precizat profesorul Jacqueline McGlade, director executiv al AEM.

Raportul pe 2012 al AEM privind calitatea aerului în Europa analizează expunerea cetățenilor la poluanții atmosferici și oferă o imagine generală asupra calității aerului în Europa. Raportul are rolul de a sprijini elaborarea unor politici mai eficiente în favoarea aerului curat.

Alte articole

Despăgubire zbor: Tot ce trebuie să ştie pasagerii conform Regulamentului (CE) nr. 261/2004

Comisia Europeană deschide anchetă împotriva TikTok: „Indicii serioase conform cărora actori străini au interferat în alegerile prezidențiale din România”

Constatări principale

• Particulele (PM) constituie cel mai grav risc sanitar legat de poluarea atmosferică din UE, conducând la mortalitate prematură. Raportul estimează că, în 2010, 21% din populația urbană a fost expusă la concentrații de PM10 superioare valorilor limită zilnice cele mai stricte din UE, destinate să protejeze sănătatea. Până la 30% din populația urbană a fost expusă unor concentrații de particule mai fine ‑ PM2,5 – superioare valorilor limită anuale din UE (mai puțin stricte). Conform nivelurilor de referință ale OMS, care sunt chiar mai stricte decât cele impuse de legislația UE, până la 81% și respectiv 95% dintre locuitorii din mediul urban au fost expuși unor concentrații de particule care depășesc valorile de referință stabilite pentru protecția sănătății umane, ceea ce subliniază necesitatea de a revizui legislația referitoare la aer.

• Ozonul (O3) poate cauza probleme respiratorii și poate conduce la mortalitate prematură. Expunerea în orașe este foarte mare: 97% dintre locuitorii din mediul urban din UE au fost expuși în 2010 la concentrații de O3 superioare nivelului de referință al OMS. 17% au fost expuși la concentrații superioare valorii țintă a UE pentru O3. În 2009, 22% dintre terenurile arabile din Europa au fost expuse la concentrații de O3 cu efecte dăunătoare, ceea ce a condus la pierderi agricole.

• Dioxidul de azot (NO2) este o cauză majoră a eutrofizării (creșterea excesivă de alge și plante în apă) și a acidificării, contribuind de asemenea la formarea de particule și ozon. În 2010, 7% dintre europenii din mediul urban au fost expuși la niveluri de NO2 superioare valorilor limită ale UE. Emisiile naționale de oxizi de azot din multe țări europene încă depășesc plafoanele de emisii stabilite de legislația UE și prevăzute în acordurile Organizației Națiunilor Unite.

• Benzo(a)pirenul (BaP) este o substanță cancerigenă. O proporție considerabilă din populația urbană a UE (20-29% între 2008 și 2010) a fost expusă la concentrații care depășesc valoarea țintă a UE, care trebuie atinsă până în 2013. Creșterea în ultimii ani a emisiilor de BaP în Europa este prin urmare un motiv de îngrijorare.

• Dioxidul de sulf (SO2) este un excelent exemplu de succes: în ultimii ani, emisiile au fost reduse semnificativ datorită legislației UE, care impune utilizarea tehnologiilor de epurare a emisiilor și reducerea conținutului de sulf din combustibili. 2010 a fost primul an în care populația urbană din UE nu a fost expusă la concentrații de SO2 superioare valorii limită a UE.

• Concentrațiile de monoxid de carbon, de benzen și de metale grele (arsenic, cadmiu, nichel, plumb) din aerul exterior sunt, în general, scăzute, localizate și sporadice în UE, cu un număr mic de depășiri ale valorilor limită și ale valorilor țintă stabilite de legislația UE.

În ultimii ani, AEM a publicat informații anuale privind emisiile de poluanți atmosferici și depășirile plafoanelor de emisii prevăzute în Directiva privind plafoanele naționale de emisie (PNE). În cursul acestui an, AEM va publica o analiză retrospectivă, în cadrul căreia va determina dacă au fost îndeplinite obiectivele în materie de sănătate și mediu prevăzute în Directiva PNE pentru 2010.

Comisia Europeană pregătește în prezent o revizuire a legislației UE privind aerul, în consultare cu părțile interesate, iar în 2013 va pune un accent deosebit pe politicile de combatere a poluării aerului.

Calitatea slabă a aerului poate cauza afecțiuni cardiace, probleme respiratorii, cancer pulmonar, dificultăți de respirație și alte boli. Unii poluanți pot conduce la eutrofizare, la reducerea randamentului culturilor agricole, la diminuarea creșterii pădurilor și au consecințe asupra climei. Emisiile mai multor poluanți au scăzut în ultimii ani, ceea ce a condus la îmbunătățirea calității aerului în anumite zone. Totuși, această scădere nu a condus întotdeauna la o reducere corespunzătoare a concentrațiilor poluanților atmosferici. Problemele persistente legate de calitatea aerului necesită eforturi suplimentare pentru reducerea emisiilor mai multor poluanți.