Dan Diaconescu nu va putea participa la privatizarea CFR Marfă ca persoană fizică

„Va putea în măsura în care se va asocia într-un consorţiu, care va putea demonstra ministerului că îndeplineşte criteriile de precalificare cu privire la experienţa, la capacităţi financiare, la capabilitate operaţională. Numai aşa, dacă ne referim la acest domn”, a declarat, marţi, Cristina Militaru, şef Serviciu Privatizare în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

Militaru a răspuns unei întrebări venite din partea presei cu privire la posibilitatea participării lui Dan Diaconescu la privatizarea CFR Marfă, la finalul unei şedinţe de dezbatere publică organizată de Ministerul Transporturilor privind un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă şi a mandatului instituţiei pentru implementarea acesteia.

Ea a afirmat că va fi nevoie de o firmă din domeniu sau fonduri de investiţii care, la rândul lor, să fie asociate cu persoane juridice care pot îndeplini criteriile operaţionale, tehnice sau economice care urmează să fie înscrise în caietele de sarcini.

„O persoană fizică, simplă, nu va putea participa în nume propriu la această privatizare”, a spus Militaru.

Alte articole

Motivul pentru care Dan Diaconescu a rămas fără emisiune, la doar şase luni de la revenirea pe TV. Anunţul surpriză al cunoscutului realizator

EXCLUSIV Dan Diaconescu prezintă mesajul din telefonul său care dă peste cap ancheta din cazul lui Călin Georgescu: „În decembrie 2023 am avut cu el patru întâlniri amicale, în care mi-a spus că va deveni președintele României”

La rândul său, Horaţiu Buzatu, secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor, care coordonează activitatea şi procesul de privatizare a CFR Marfă, a afirmat, răspunzând unei întrebări similare, că Dan Diaconescu „nu este preocupare din punctul nostru de vedere”.

„Nu vreau să ajungem cu discuţia în jurul lui Dan Diaconescu. Nu-l cunosc. Vom vedea ce se întâmplă până la urmă. Nu înseamnă că, dacă îşi anunţă intenţia, aceasta se va şi materializa”, a spus Buzatu.

Reprezentanţii MTI au afirmat că în prezent este în lucru stabilirea valorii de piaţă a companiei, privatizarea urmând să se facă utilizând acest nivel şi nu valoarea contabilă.

Ministerul intenţionează să meargă cu strategia de privatizare a companiei în guvern săptămâna aceasta, după care să poată forma comisia de privatizare care să elaboreze dosarul de prezentare a companiei.

Dosarul de prezentare ar urma să fie finalizat la începutul lui octombrie, ţinta angajată de autorităţi faţă de FMI pentru finalizarea privatizării CFR Marfă fiind luna decembrie.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Contractul nu a fost însă semnat, iar premierul Victor Ponta Ponta a anunţat că privatizarea Oltchim va fi reluată anul viitor, el spunând că, după ce se va constata că aşa-zisul câştigător nu a avut nici bani, nici intenţia de a deveni acţionar majoritar, statul va aproba un plan de măsuri pentru combinat.

Diaconescu a declarat că este interesat şi de preluarea CFR Marfă şi a altor companii de stat.

La dezbaterea publică organizată marţi reprezentanţii MTI şi cei ai asociaţiilor de profil şi sindicatelor au prezentat unele opinii diferite privind procesul de privatizare a CFR Marfă.

Astfel, participanţii la discuţie au solicitat MTI, printre altele, clarificarea unor disfuncţii ale sistemului de transport înaintea privatizării dar şi detalii privind derularea procedurii şi evaluarea companiei, manifestându-şi totodată îngrijorarea privind implicaţiile vânzării integrale a pachetului de acţiuni.

În replică, Buzatu a spus că privatizarea nu oferă garanţii de rentabilizare, dar este o metodă care dă rezultate în cele mai multe cazuri. Legat de politica de personal, el a spus că drepturile angajaţilor vor fi respectate, chiar în cazul unor disponibilizări decise de noul proprietar.

Legat de cedarea pachetului integral de acţiuni, Buzatu a afirmat că unul dintre argumentele în favoarea acestei variante este faptul că statul este un prost administrator şi trebuie îndepărtat din zona de decizie. Totodată, el a afirmat că, în opinia sa, un pachet minoritar de acţiuni nu ar fi interesant pentru investitori, în condiţiile în care compania este pe pierderi.