Petre Daea vrea să readucă în prim plan „Alimentara” şi „Aprozarul”: Va înfiinţa magazine de stat care să concureze cu hipermarketurile

Casa de Comerţ Agroalimentar Unirea îşi propune să crească consumul de produse fabricate în România şi să creeze o reţea naţională de magazine care să concureze cu hipermarketurile şi supermarketurile străine pe o piaţă estimată la 20 de miliarde de euro anual.

Ministerul spune că rolul entităţii este de a valorifica produsele agroalimentare, precum şi de a crea unele strategii de dezvoltare şi susţinere a domeniului agroalimentar. În prezent, se organizează activitatea propriu-zisă a instituţiei, atât din punct de vedere economic, tehnic, cât şi de personal. Guvernul îşi propune realizarea unor investiţii de 100 de milioane de euro prin intermediul Unirea.

Petre Daea spune că Unirea va prelua produse de la fermieri şi că în lupta cu intermediarii sunt necesare instrumente valide, aşa cum este respectiva Casă de Comerţ. Ministrul a apreciat că înfiinţarea casei de comerţ nu va atrage reacţii din partea Comisiei Europene. Guvernul a aprobat încă de anul trecut înfiinţarea Casei Române de Comerţ Agroalimentar “UNIREA”, societate naţională aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, care are printre atribuţii şi dezvoltarea unei reţele naţionale de magazine în centrele de mare consum.

Casa de Comerţ Agroalimentar se bazează pe 3 piloni de structurare şi dezvoltare: – O reţea naţională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor UAT-uri, resursele locale de producţie agricolă şi servicii specifice având în structură cel puţin un centru de colectare/distribuţie a produselor. Funcţia de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servici de mecanizare, resurse umane şi financiare etc.), dar şi de a asigura achiziţionarea pe loc şi la preţul corect al pieţei toate produsele agricole rezultate; – O reţea de centre regionale de însilozare, depozitare şi procesare industrială.

Alte articole

Guvernul aprobă 2,4 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru Programul ”Anghel Saligny”. Unde vor ajunge, concret, banii

În Bulgaria se poate! Premierul Rosen Jeleazkov și-a dat demisia după prostestele uriașe de la Sofia! Exasperați de criza economică și de noile taxe și politicile economice, bulgarii au ieșit cu sutele de mii în stradă

Funcţia de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a produselor agricole constituind în cantităţi, sortimente şi la calitatea necesare promovării lor ritmice în reţelele comerciale interne, dar şi contingentarea pentru operaţiuni importante de export.

În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieţei cu produse proaspete de calitate, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc. – O reţea naţională de magazine dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piaţa internă cu produse agro-alimentare proaspete şi procesate de origine autohtonă care să contribuie, între altele, şi la echilibrarea balanţei comerciale sectoriale.

În organizarea şi dezvoltarea sa, CASA ROMÂNĂ DE COMERŢ AGROALIMENTAR ”UNIREA” va promova orientări strategice precum: • integrarea intensă în toate procesele a rezultatelor cercetării, inovării şi bunelor practici inclusiv valorificarea bogatei tradiţii româneşti în acest domeniu; • atragerea în circuitul economic reglementat şi fiscalizat a fermierilor şi stimularea mediilor asociative; • informatizarea integrală a proceselor de la producţie la management, inclusiv implementarea unui sistem funcţional de asigurare a trasabilităţii produselor specifice; • creşterea nivelului de calificare şi specializare în domeniul producţiei şi procesării agro-alimentare, contribuind la dezvoltarea pieţei muncii sectoriale. „Prin intrarea în circuitul economic a societăţii se poate asigura creşterea eficienţei şi eficacităţii activităţilor de susţinere a fermierilor şi a fermelor româneşti pe pieţele externe, dar şi de satisfacere a cererii pieţei interne”, consideră MADR.