Consiliul Legislativ desfiinţează OUG 7: Aspecte de neconstituţionalitate, necesitatea avizului CSM, nu e justificată urgenţa

Redam cele mai importante recomandari:

– Precizam ca, prin avizul pe care il emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunta asupra oportunitatii solutiilor legislative preconizate.

– Mentionam ca, avand in vedere interventiile legislative preconizate, ar fi indicat ca proiectul sa fie insotit si de avizul CSM.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

– In ceea ce priveste forma de reglemenentare aleasa, avand in vedere jurisprudenta CCR in domeniu, in preambul trebuie precizate elementele de fapt si de drept ale situatiei extraordinare ce nu poate fi amanata, care a determinat recurgerea la aceasta cale de reglementare.

Alte articole

Noi reguli pentru patronii români. Ce vor fi obligați să facă dacă angajează muncitori străini

Ilie Bolojan anunță un proiect de OUG care să accelereze terminarea investițiilor finanțate prin PNRR: „Să le putem termina până la sfârșitul lunii august”

– Totodata, preambulul trebuie sa cuprinda motivarile referitoare la toate solutiile legislative preconizate a fi adoptate, si nu doar la unele dintre ele. (..) Mentionam ca nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare a urgentei reprezinta motive de neconstitutionalitate a ordonantelor de urgenta.

– Referitor la masurile care vizeaza schimbarea atributiilor in cadrul CSM, in sensul trecerii unor atributii de la Sectia pentru Procurori la Plenul acestei institutii, este de analizat daca nu este afectat regimul acestei institutii fundamentale a statului, caz in care ar deveni incidente art 115 alin 6 din Constitutie, care prevad in mod expres ca ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului.

– Precizam ca asupra Legilor nr. 303/2004,  nr 304/2004 si nr. 317/2004 s-au adus in luna octombrie a anului trecut numeroase interventii legislative. Ca urmare, este de analizat daca interventia repetata intr-o perioadă scurtă de timp asupra dispozitiilor din aceleasi acte normative nu este de natura a afecta principiul stabilitatii legislatiei, contrar prevederilor art.6 alin 1 Teza I din Legea nr 24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora „proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare , suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate si eficienta legislativa”, mai ales intr-un domeniu atat de important cum este cel reglementat de cele trei legi.

Citeste si Trei asociații de magistrați reacționează după întâlnirea de la Guvern – Nemulțumirile nu pot fi satisfăcute cu promisiuni de salon

– La art 14 semnalam urmatoarele:

La pct 2, norma propusa pentru art 29 alin 5, prin instituirea interdictiei ca prin actele adoptate de Colegiul de conducere al ICCJ sa se „adauge” „la dispozitiile  cuprinse in legi, pe motiv ca acestea ar fi neclare sau incomplete”,nu intruneste conditiile de claritate necesare. In plus, limbajul utilizat nu este specific stilului normativ. (..) Pe de alta parte, daca se are in vedere interzicerea adoptarii unor reglementari care sa depaseasca limitele impuse de actele normative de nivel superior, dispozitia este superflua atata in raportul cu principiul ierarhiei actelor normative, cat si in raport cu dispozitiile art 78 din Legea nr. 24/ 2000 care, stabilind sfera reglementarii actelor date in executarea unui act normativ, prevad ca acestea trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora. Apreciem, de aceea, ca norma ar trebui eliminata din proiect.

La pct 4, referitor la normal propusa pentru art 88 indice 1 alin 6, semnalam ca solutia legislativa propusa nu are in vedere situatiile in care masurile si actele sunt efectuate de procurorul sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. In acest sens, precizam ca norma nu este corelata cu dispozitiile art 339, alin 2 din Codul de Procedura Penal, potrivit carora in cazul când masurile si actele sunt ale procurorului sef de sectie al PICCJ  ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozitiilor date de catre acestia, plangerea se rezolva de catre procurorul ierarhic superior. Astfel cum se observa, in cazul acestei dispozitii, prin sintagma ” procurorul ierarhic superior” nu se poate intelege procurorul sef al sectiei. Este necesara, de aceea, reanalizarea normei propuse pentru art 88 indice 1 alin 6, sub acest aspect.

Consiliul Legislativ analizează şi avizează proiectele de legi, propunerile legislative şi proiectele de ordonanţe, de ordonanţe de urgenţă şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz, transmite stiripesurse.