CALENDAR ORTODOX 2019. Duminică este Lăsata Secului pentru Postul Paştelui, sărbătoare pentru toţi creştinii

Ortodoxe
Sf. Mc. Codrat, Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu ei (Lăsatul secului pentru Postul Sfintelor Paşti)
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai

Greco-catolice
Duminica lăsatului sec de brânză. Sf. m. Quadrat, Ciprian şi Dionisie

Romano-catolice
Duminica 1 din Post
Sf. Simpliciu, pp.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfinţii Mucenici Codrat, Ciprian, Dionisie sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox în 10 martie.

Alte articole

Calendar ortodox 15 iunie 2026. Sărbătoare cu cruce neagră. Am intrat în a doua săptămână din Postul Sf. Apostoli Petru și Pavel. Dezlegare la pește în această zi

Calendar ortodox 8 iunie 2026. Creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Mucenici Nicandru și Marcian și Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat

Sfântul Codrat era doctor şi a venit pe lume în timpul împăraţilor romani Deciu (249-251) şi Valerian (253-259), care au declanşat ample persecuţii împotriva creştinilor.

Mama sa, pe nume Rufina, se afla între creştinii din oraşul Corint (Grecia) care încercau să scape de prigoana păgână, fugind în munţi. Fiind însărcinată când a fugit din cetate, i s-au împlinit zilele şi a născut un prunc de parte bărbătească, chiar acolo în pustie.

Peste alte câteva zile, Rufina a murit, iar copilul care primise numele Codrat a rămas orfan. Dumnezeu a avut grijă de acest copil, astfel încât el a fost găsit de oameni credincioşi care l-au crescut. În lume, copilul a învăţat carte şi a devenit doctor.

Cei mai mulţi ani însă i-a petrecut în munţi şi pustietăţi, iubind singurătatea şi îndeletnicindu-se în gândirea de Dumnezeu, deşi venea în cetate câteodată pentru anumite trebuinţe.

Sfântul Mucenic Codrat fiind în sihăstrie, unde se aflau şi câţiva dintre cei care îl căutau pentru a se folosi de sfaturile sale: Ciprian, Dionisie, Anecton, Pavel şi Crescent, a fost prins împreună cu aceştia şi aruncat în temniţă.

Un demnitar imperial a fost trimis în Corint pentru a judeca cetăţenii care nu voiau să părăsească creştinismul. Printre cei chemaţi la judecată a fost atunci şi Sfântul Mucenic Codrat care, mărturisind credinţa sa în Iisus Hristos şi neacceptând să se închine zeităţilor păgâne, a fost supus chinurilor şi omorât.

Mărturisind cu aceeaşi putere credinţa în Hristos, şi prietenii săi Ciprian, Dionisie, Anecton, Pavel şi Crescent au suferit moarte martirică la ordinul aceluiaşi demnitar 

Lăsatul Secului. În calendarul bisericesc, această zi are două etape care duc treptat către Postul Sfintelor Paști: Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, atunci când se lasă sec de carne și Duminica Izgonirii lui Adam în Rai, când se lasă sec de brânză. Cuvântul ”sec” din sintagma ”lăsatul secului” este înțeles ca fiind similar cu uscat, de post, fără grăsime.

Singurul post care are două Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Paști, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și se ține în Duminică Infricosatei Judecați, iar celălalt este pentru ouă, peste și lactate și se ține în Duminică Izgonirii din Răi a lui Adam.

În toate zonele rurale din țară Lăsatul Secului de Paști joacă un rol extrem de important. Foarte multe tradiții încă se țîn. De exemplu, Lăsată Secului de Paști păstrează tradiții specifice începutului unui an agrar, sărbătorit odată cu echinocțiul de primăvară. După cum spune și Profesorul Ion Ghinoiu, “prin fixarea Paștelui în raport cu echinocțiul de primăvară și faza lunară, cele mai importante sărbători și obiceiuri păgâne au fost împinse în afară ciclului pascal, la Lăsatul Secului și la Rusalii”.

Această sărbătoare marchează și acel moment de cumpăna dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de această sărbătoare sunt ținute și obiceiurile și datinile locului. Acestea se împart în două categorii: sărbători care au loc înaintea de Lăsatul Secului în “Săptămâna Nebunilor” și obiceiuri care se țîn în săptămâna “Caii lui Santoader”.

Praznicul de duminică este împodobit, din moși-strămoși, de tradiții pe care creștinii ortodocși le respectă pentru a avea un post ușor, care să înfrâneze puterea de a păcătui.

În foarte multe localități din sudul țării se păstrează cu sfințenie obiceiul de Batere a halvitei. În cadrul acestei ceremonii participa și copiii și adolescenții. Se obișnuiește că gazdă să lege o bucată de halviță cu o sfoară și începe să o plimbe prin față tinerilor, organizați în echipe de câte doi, având mâinile legate la spate. Fiecare copil încearcă să prindă bucată de halviță cu gură, un lucru mai greu decât și-ar închipui mulți. Majoritatea celor care participa la această tradiție ajung să se murdărească din plin pe față și chiar pe haine. Se spune că persoană care prinde halviță în gură o primește drept recompensă.

O altă datină care se păstrează și în zilele noastre este Legarea grânelor. Acest obicei se practică pentru că păsările sau alte dăunătoare să nu distrugă recolta gospodarilor.

În unele sate din Covasna, de Lăsatul Secului se practică un alt obicei vechi, cel al focurilor purificatoare. Pe inserat, pe dealuri se aprind focuri. Conform tradiției, în acest fel atmosfera se purifică în comunitatea respectivă, ajutând totodată și la alungarea spiritelor rele. Mai mult, se credea că prin săvârșirea acestui ritual se asigura și perpetuarea renașterii la viață.

Iar în regiunea Munteniei, nurorile obișnuiesc să prepare plăcinte cu brânză dulce și stafide pe care mai apoi le oferă soacrelor, pentru că relațiile lor să rămână “dulci” și în timpul Postului Mare.

Nu în ultimul rând, se mai practică și obiceiul că mulți credincioși să ofere copiilor nevoiași câte șapte sticle cu lapte, simbolizând cele șapte săptămâni ale postului. Se crede că această tradiție va aduce hrană mai bună copiilor nevoiași pe parcursul Postului Paștelui, relatează calendarulortodox.ro.