CCR: Sentinţele ÎCCJ pot fi atacate retroactiv cu recurs în casaţie

Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali au luat în discuţie excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 70/2016 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

„În urma deliberării, cu majoritate de voturi, Curtea a decis admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în articolul III litera a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 70/2016 care exclude atacarea cu recurs în casaţie a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, pronunţate anterior datei de 24 octombrie 2016, data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale 540/2016, şi pentru care nu a fost epuizat termenul prevăzut de articolul 435 din Codul de procedură penală este neconstituţională”, se arată în decizia CCR.

Potrivit articolului 435 din Codul de procedură penală, recursul în casaţie poate fi introdus de către părţi sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanţei de apel. Recursul în casaţie poate fi introdus dacă în cursul judecăţii nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente; dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; dacă în mod greşit s-a dispus încetarea procesului penal; dacă nu s-a constatat graţierea sau în mod greşit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost graţiată; dacă s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Un deținut reclamă la CCR un articol din Codul de Procedură Penală după ce i s-a amânat liberarea condiționată: „Legea îmi prelungește ilegal detenția”

Conflict juridic între ÎCCJ și Ilie Bolojan. Executivul a cerut arbitrajul CCR: ”Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”