CCR analizează pe 5 iunie sesizarea pe Legea 78, de sancţionare a unor fapte de corupţie

Potrivit criticilor formulate, modificarea art. 12 din Legea nr.78/2000 vizează dezincriminarea faptelor de corupţie în cazul în care acestea sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase, precum şi în cazul în care sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de alte foloase decât cele materiale.

Actul normativ este atacat pentru a doua oară la CCR, după ce, pe 27 iulie 2018, preşedintele Iohannis sesizase Curtea, aceasta constatând că dispoziţiile articolului unic pct. 1 ale acestei legi sunt neconstituţionale.

„Constatăm că, în procedura de reexaminare a Legii (…) ca urmare a Deciziei CCR 584/2018, Parlamentul României a ignorat considerente cu caracter general din decizia precizată, fapt care afectează, din perspectivă constituţională, conţinutul articolului unic în forma adoptată după reexaminare. În opinia noastră, au fost ignorate dispoziţiile paragrafului 72 din Decizia nr. 584/2018, cât şi ale paragrafului 68 din aceeaşi decizie. (…) Deducem (…) că legiuitorul avea obligaţia, din perspectivă constituţională, de a lua act de necesitatea menţinerii în vigoare a formei actuale a art.12 din Legea nr.78/2000, per a contrario, restrângerea conţinutului infracţiunii realizată prin dispoziţiile alin.(2), nou introdus prin legea criticată, este neconstituţională. În consecinţă, legiuitorul, în procedura reexaminării, avea obligaţia de a constata că întreaga lege de modificare a art.12 din Legea nr.78/2000 este neconstituţională şi, pe cale de consecinţă, de a respinge legea. Neprocedând astfel, Parlamentul României a ignorat atât dispoziţiile art.147 alin.(4) din Constituţie, care instituie caracterul erga omnes al deciziilor Curţii Constituţionale, cât şi jurisprudenţa acesteia”, se mai arată în sesizarea deputaţilor PNL şi USR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceştia argumentează că „menţinerea unor texte de lege care sunt afectate de un viciu de neconstituţionalitate reprezintă, pe lângă încălcarea principiului colaborării loiale între autorităţile statului, şi o încălcare a principiului securităţii juridice” şi solicită CCR să „constate neconstituţionalitatea articolului unic din legea supusă controlului de constituţionalitate cu referire la dispoziţiile art.12 alin.(2) din Legea nr.78/2000 deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

Alte articole

Românii admit că sunt vânători de oferte la supermarket. Metoda folosită de cei care salvează cei mai mulți bani. ”Nu fac nicio mișcare fără să mă uit la preț”

Elena, soția lui Mihai Albu, dezvăluiri la un an de la nunta cu designerul: „Nu este nimic gândit”

De asemenea, deputaţii PNL şi USR atrag atenţia că articolul unic al legii este neconstituţional deoarece „consacră restrângerea domeniului de aplicare al infracţiunii reglementate prin norma în vigoare, legiuitorul refuzând aplicarea obligaţiei regulamentare de a asigura corelarea tehnico-legislativă cu Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, încălcând astfel dispoziţiile art.147 alin.(4) şi ale art.1 alin.(3) din Constituţia României”.

„Cu privire la conţinutul art.12 alin.(2), nou introdus, raportat la norma de incriminare prevăzută de art.12 din Legea nr.78/2000, în forma aflată în vigoare, constatăm restrângerea sferei de aplicare a infracţiunii, ceea ce face imposibilă aplicarea textului normativ unor fapte incriminate de norma în vigoare. (…) Considerăm că în aplicarea dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, în procedura de reexaminare legiuitorul avea obligaţia de a proceda la efectuarea corelărilor tehnico-normative concordant cu dispoziţiile art.1 alin.(3) din legea fundamentală, astfel încât să fie respectată Decizia Curţii Constituţionale nr.584/2018, inclusiv considerentele ataşate acesteia, fapt nerealizat, ceea ce atrage neconstituţionalitatea articolului unic al legii de modificare şi completare a art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie”, se menţionează în sesizare.

Camera Deputaţilor a reexaminat în calitate de for decizional, pe 16 aprilie, în urma deciziei CCR, proiectul de lege respectiv şi a revenit la textul iniţial, prin care se pedepsesc cu închisoarea faptele săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.