Cum arată noul Parlament European, după alegerile de duminică. Cine a pierdut cel mai mult, cine a avut de câştigat

Partidul Popular European (PPE) obţine 179 de mandate în noul Parlament European şi rămâne cel mai mare grup politic, însă a pierdut nu mai puţin de 42 de mandate faţă de precedentele alegeri, când au avut 221 de mandate. Mai mult, scăderea faţă de 2009 este acum de 86 de mandate. Din România, din grupul PPE fac parte PNL, Partidul Mişscarea Populară şi UDMR.

PPE este urmat la actualele alegeri de Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor din PE (S&D) cu 150 de mandate, în scădere cu 41 de mandate faţă de legislatura precedentă. Din România, PSD este afiliat acestul grup.

Citeşte şi Rezultate europarlamentare 2019 – parţiale în Diaspora: Alianţa 2020 USR PLUS – 42,1%; PSD, depăşit de independentul George Simion

Pe poziţia a treia s-ar plasa Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 107 mandate. Este o creştere semnificativă faţă de alegerile din 2014, când ALDE a avut doar 59 de mandate.

Alte articole

Diana Șoșoacă e cu un pas mai aproape să-și piardă imunitatea de parlamentar european, însă rămâne războinică. ”Iadul European! Hai să mai exorcizăm câțiva!”

Moţiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen a picat la vot în Parlamentul European. Dezbaterile au fost aprinse, votul a fost covârşitor de partea şefei Comisiei Europene

La mare distanţă, pe locul patru se situează Verzii, cu 70 de locuri în noul Parlament European, totuşi în creşere faţă de alegerile precedente, când au avut 47 de locuri.

Urmează la egalitate, cu 58 de mandate, Conservatorii şi Reformiştii Europeni (ECR, grup ce include în prezent conservatorii britanici), care au obţinut 45 de mandate la alegerile din 2014, şi Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF, în care se află în prezent partidul francez Adunarea Naţională şi cel italian Liga).

La mică distanţă, având 56 de mandate, se plasează grupul Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în timp ce Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică va deţine 38 de mandate în noul PE.