Implanturi electronice care se dezintegrează în organism, create de cercetătorii americani

„În general, componentele electronice sunt concepute pentru a fi rezistente şi pentru a nu se degrada cu timpul, dar noi am căutat exact contrariul”, a declarat Fiorenzo Omenetto, profesor de inginerie biomedicală la Universitatea Tufts din statul american Massachusetts. „Cipurile electronice pe care noi le producem sunt special concepute pentru a se dezintegra în mod natural în corp după un anumit timp„, a adăugat profesorul Omenetto, informează lefigaro.fr.

Cu ajutorul a peste 20 de savanţi de la alte universităţi americane, cercetătorul italian a dovedit, potrivit studiului său publicat în revista Science, că este posibil să se implanteze un microcircuit electronic sub pielea unui şoarece, cu scopul de a verifica funcţiile sale vitale, înainte de a se dizolva apoi singur, după trei săptămâni, în organismul animalului.

Cipurile testate erau foarte simple şi aveau rolul de a elibera cu regularitate doze mici de substanţe antibacteriene peste anumite răni pe cale de cicatrizare. „Ne putem imagina tot felul de senzori şi dispozitive electronice implantabile în organism, ca de exemplu un cip implantat în apropiere de o fractură, care ajută osul să se sudeze la loc şi care permite monitorizarea procesului de vindecare”, a explicat Fiorenzo Omenetto.

Compuşii electronici biodegradabili sunt produşi pe baza unor pelicule foarte fine de siliciu, peste care sunt turnate straturi din metale bine tolerate de organism, precum magneziu. „Jonglând cu grosimea stratului de metal, putem controla degradarea dispozitivului în timp”, a explicat cercetătorul italian. Întregul circuit electronic este înconjurat cu un strat fin de polimeri obţinuţi din mătase, ale căror structuri se pot degrada mai repede sau mai lent la contactul cu fluidele din corp. Degradarea mătăsii poate să se facă aproape instantaneu sau după câţiva ani.

Alte articole

Adrian Mutu şi-a făcut operaţie estetică. La ce a intervenţie apelat „Briliantul”: Timpul nu iartă pe nimeni!” FOTO

Moment istoric în medicină! Un bărbat paralizat a reușit să simtă din nou și să își miște brațele. Cercetătorii au realizat prima intervenție cu „dublu bypass neuronal”

Producţia acestui tip de mătase foarte specială este specialitatea laboratorului coordonat de profesorul Omenetto. Dizolvând coconul de mătase cu multă sare, se poate izola fibroina, principala proteină din structura firului de mătase. Astfel, pot fi obţinute apoi pelicule transparente, suple şi biodegradabile, ca şi fibre optice capabile să transmită date informatice. Oamenii de ştiinţă lucrează deja la o serie de compuşi mai complecşi decât cei testaţi pe şoareci şi speră să încheie parteneriate cu diverse companii industriale pentru a lansa alte aplicaţii comerciale.