Criza rachetelor se încinge Rusia a activat un radar antirachetă în Kaliningrad

Preşedintele Rusiei a participat la ceremonia de lansare a staţiei radar în timpul unei vizite în Kaliningrad. „Sper că acest radar va funcţiona adecvat şi îşi va îndeplini sarcinile”, a declarat Medvedev în prezenţa echipei care operează staţia, relatează Mediafax.

O sursă din Ministerul rus al Apărării anunţase anterior că radarul va intra în funcţiune la 1 decembrie. Preşedintele rus a declarat săptămâna trecută că a ordonat lansarea staţiei radar ca răspuns al Rusiei la planurile Statelor Unite de a instala elemente ale scutului antirachetă în Europa.

Rusia intenţionează de asemenea să amplaseze rachete tactice Iskander în regiunea Kaliningrad, în viitorul apropiat. Moscova încearcă să obţină garanţii scrise, constrângătoare din punct de vedere juridic, că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva sa. Washingtonul refuză să ofere garanţii scrise şi adaugă că nu îşi va modifica planurile în pofida protestelor Moscovei.

Staţia radar Voronej-TM a fost activată, a declarat Medvedev, după ce pe 23 noiembrie ameninţase că vor fi instalate sisteme balistice la Kaliningrad dacă Statele Unite şi NATO vor continua să pună Rusia în faţa „faptului împlinit”.

Alte articole

Rusia e disperată! Încă o reacție de la Moscova, cu privire la rezultatul votului din România. Dmitri Peskov: „Desfășurarea votului a fost cel puțin ciudată”

Ucraina continuă atacurile cu drone asupra Moscovei, cu o zi înainte de parada lui Putin. Aeroporturile din capitala rusă au fost închise

„Sper că acest demers va fi considerat de partenerii noştri ca fiind un prim semnal că ţara noastră este pregătită să răspundă în mod adecvat ameninţărilor sistemului antirachetă al NATO la adresa capacităţilor strategice nucleare ruse”, a avertizat Medvedev.

„Dacă acest semnal nu va fi auzit, vom utiliza alte mijloace de apărare, vom lua măsuri severe, cum am promis pe 23 noiembrie”, a insistat Medvedev.Preşedintele rus a reamintit că Moscova cere de multe luni garanţii că sistemul american antirachetă nu va ameninţa Rusia.

„Nu ne mai putem mulţumi cu promisiuni verbale că sistemul antirachetă american nu este îndreptat împotriva Rusiei”, subliniază liderul rus. Medvedev a explicat că activarea radarului antirachetă „nu va închide uşa dialogului pentru discutarea acestor chestiuni cu partenerii” occidentali. Aceste echipamente sunt „un instrument pentru controlul spaţiului aerian şi nu reprezintă o ameninţare pentru vecinii Rusiei”, a dat asigurări Medvedev.

Staţia radar Voronej-TM permite supravegherea simultană a 500 de obiecte zburătoare, pe o rază de circa 6.000 de kilometri, a explicat ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov. Pe 23 noiembrie, Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa.

„Dacă celelalte măsuri nu vor fi suficiente, Federaţia Rusă va instala în vestul şi în sudul ţării sisteme ofensive moderne care vor garanta distrugerea instalaţiilor europene antirachetă montate de Statele Unite. Una din aceste măsuri va fi instalarea unui sistem de rachete Iskander în regiunea Kaliningrad”, avertiza Medvedev.Sistemele Iskander dispun de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, cuprinsă între 280 şi 500 de kilometri, în funcţie de versiune.

Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Moscova solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune. NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul. România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri pentru participarea la acest sistem.