Decizie revoltătoare în CAZUL DE SCLAVIE de la VIŞEU DE SUS. Suspecţii, trimişi acasă în Ajun de Crăciun

În seara de 24 decembrie 2019, judecătorii de la Curtea de Apel București au hotărât: ultimilor patru suspecți în cazul dosarului de sclavie de la Centrul de Reeducare Vișeu de Sus li se va schimba măsura arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu, scrie vasiledale.ro.

Citeşte şi Detalii INCREDIBILE în dosarul sclaviei din Maramureş: liderii reţelei au avut complici în poliţie şi administraţia locală

Această decizie vine la patru luni de la descinderea pe care procurorii DIICOT au făcut-o la Centrul de Reeducare de la Vișeu de Sus. Așadar, cei trei localnici și cetățeanul german se vor întoarce la Vișeu de Sus, unde vor sta următoarele 30 de zile în arest la domiciliu.

DIICOT susţine că, în perioada 2014 – august 2019, opt suspecţi, dintre care doi cetăţeni germani, soţ şi soţie, au constituit un grup infracţional organizat care a avut ca principal scop traficarea pe raza judeţului Maramureş a mai multor tineri de naţionalitate germană, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, sub paravanul desfăşurării unor activităţi autorizate de servicii educative ce vizau recuperarea şi reintegrarea socială a acestora, în baza unor programe şi proiecte derulate şi coordonate de către cei doi suspecţi de naţionalitate germană.

Alte articole

Sclavie modernă descoperită la o fabrică chineză din Italia. Muncitorii ce produceau haine „Made in Romania” plăteau cazare 150 de euro ca să doarmă deasupra fabricii și primeau salariile doar numerar

Minor ținut drept sclav de un cioban din Brașov. Procurorii DIICOT au dispus percheziții de amploare

„În realitate, tinerii au fost supuşi unui regim de lipsire de libertate, de interzicere în a comunica în exterior cu familiile din Germania ori cu alte persoane sau autorităţi române, fiind obligaţi ca, sub pretextul unui aşa-zis ‘program de reeducare’ conceput de către cetăţeanul german, să execute munci epuizante în gospodăriile unor localnici aflaţi în anturajul suspecţilor – dincolo de capacităţile şi limitele fizice ale vârstei lor ori afecţiunilor de care suferă – practicându-se asupra minorilor metode umilitoare, degradante, ţinerea lor în stare de sclavie şi exercitarea asupra lor în mod repetat de acte de violenţă gravă şi ameninţări. În acest mod tinerilor le-a fost creată o puternică stare de temere şi chiar de traumă ca urmare a bătăilor repetate, privării de hrană, lipsirii de libertate prin închiderea într-un aşa-zis ‘arest’, exercitării unor manopere medicale intruzive împotriva voinţei lor, ţinerii deliberate a minorilor în ger şi în frig sau în ploaie etc. – toate cu titlu de ‘pedeapsă’ menită să ‘educe’ comportamentul copiilor. Unii dintre minori au avut chiar intenţii suicidale din cauza acestui regim”, susţin procurorii DIICOT.