A murit Ovidiu Ţinca, fost cap al Securităţii comuniste, fost şef al Facultăţii de Drept din Oradea

Conform sursei citate, Ovidiu Ţinca avea 79 de ani, era văduv şi a murit acasă. „A mai avut ceva probleme în trecut, a mai făcut două infarcturi, dar trecuse peste. L-am văzut chiar săptămâna trecută şi de sărbători, chiar ne-am zis că se ţine bine”, a declarat profesorul Valentin Mirişan, decanul Facultăţii de Drept. În memoria defunctului, facultatea orădeană a arborat steagul negru.

Decan al Facultăţii de Drept între anii 1992 şi 2004, Ţinca a fost un personaj notoriu și controversat. A ajuns în ierarhia poliției politice comuniste şi s-a ocupat inclusiv de problema disidenților politici Doina Cornea și Iulius Filip.

În 1995, în ciuda trecutului de torționar, Ţinca a fost reactivat de fostul director SRI Virgil Măgureanu şi instalat la comanda Centrului Operativ Zonal SRI, coordonatorul secţiilor judeţene ale „noii Securităţi” de pe graniţa de vest. Colonelul Ținca lua astfel locul unui alt personaj controversat al serviciilor secrete, col. Dumitru Ogăşanu, fost şef al Securităţii Bihor. Ogășanu a încetat şi el din viață la finele lunii noiembrie 2019.

Ogășanu și Ținca au devenit cadre didactice la Universitatea din Oradea cu ajutorul fostului rector Teodor Maghiar, exponent la rândul lui al fostei nomenclaturi comuniste.

Alte articole

Victor Ciutacu: Colaborarea lui Crin Antonescu cu Securitatea, cele 5 elemente suspecte

Ce a scris Crin Antonescu în declaraţia de la Securitate DOCUMENT CNSAS. Victor Ciutacu: „Invitație mai sinceră la dialog decât asta zău dacă am văzut”

Ogășanu și Ținca au avut pe numele lor decizii ale Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității, confirmate prin sentințe judecătorești, care atestau calitatea lor de lucrători ai Securității în sensul de ”polițiști politici”, chiar dacă acestea au venit târziu și nu le-au afectat în niciun fel carierele.

Deși s-au apărat invocând faptul că ar fi respectat „instrucțiunile” epocii comuniste și și-ar fi făcut datoria profesională, atât CNSAS cât și judecătorii au concluzionat că, prin măsurile luate în mai multe dosare, au afectat drepturile și libertățile fundamentale ale unor oameni care nu puneau în niciun fel în pericol siguranța națională, violându-le intimitatea și pricinuindu-le greutăți.

Citeşte şi: Ciorbea, despre Doina Cornea: Doamna de Fier a rezistenţei româneşti anticomuniste, poate ar fi meritat un titlu de erou în viaţă