Titus Corlăţean: Tezaurul României este la Moscova, recuperarea depinde de dialogul politic

„În 2017 se vor fi făcând o sută de ani de când tezaurul României este la Moscova şi este acolo, în mod indubitabil. Faptul că de-a lungul anilor au existat mici gesturi ale «fratelui mai mare», între ghilimele, din acel moment, Uniunea Sovietică, care a transmis nişte piese din tezaurul românesc la Bucureşti, reprezintă o confirmare, dacă mai aveam nevoie”, a declarat Titus Corlăţean.

De asemenea, şeful diplomaţiei a punctat că şansele recuperării Tezaurului depind de realizarea unui dialog politic funcţional cu Moscova, care nu trebuie acuzat în politica internă.

„Şansele depind de modul în care vom şti să construim o relaţie politică funcţională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluţie pozitivă în măsura în care ai un dialog politic. Dacă nu-l ai, să nu ne aşteptăm la progrese, la evoluţii pe această linie. Deci interesul pentru o relaţie funcţională politică, fără să fim acuzaţi că suntem vânduţi ruşilor sau alte prostii şi bazaconii pe care le-am mai auzit, inclusiv în campania de referendum, interesele vizează în primul rând interesele statului român, fie că vorbim de lucruri care au valoare simbolică extraordinară – tezaurul României – lucru care se transmite din generaţie în generaţie de diplomaţi români, lucruri care se transmit la Banca Naţională din guvernator în guvernator, lucruri care se transmit şi nu le uităm, şi ne interesează, şi constituie o prioritate”, a spus ministrul de Externe.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a arătat că deşi a reprezentat un „episod tensionat” adoptarea în urmă cu o lună de către APCE a raportului cu un amendament propus de parlamentarii români care solicita Moscovei să continue dialogul în problema Tezaurului, săptămâna trecută a avut loc o întâlnire a copreşedinţilor comisiei privind unele aspecte ale relaţiei istorice româno-ruse, întrevedere care a însemnat redemararea unui dialog „îngheţat de mulţi ani” şi în care s-a convenit revenirea la problemele de fond.

„Această întâlnire a fost prima după multă vreme. Este o redemarare, dacă doriţi, a unui dialog care a fost îngheţat foarte mulţi ani (…) A fost o primă întâlnire, care şi-a stabilit ca într-o perioadă următoare – şi aici intervine domeniul de mai mare discreţie – de a putea intra din nou în chestiuni de fond”, a afirmat Corlăţean.

Totodată, ministrul a arătat că episoadele cu diplomaţi ruşi din România petrecute în ultima perioadă nu ajută privind necesitatea unui relaţii politice funcţionale, însă Bucureştiul urmăreşte mai departe să aibă o relaţie pragmatică şi de deschidere cu Moscova, având în vedere şi interesele de natură economică.

„Cert este că relaţia cu Rusia este o relaţie complexă, importantă, care trebuie tratată în consecinţă. Nu este în zodia cea mai bună, este adevărat, asta nu înseamnă că nu avem interesul, respectând interesele statului român şi ale familiilor din care facem parte – europeană şi euro-atlantică – să fim interesaţi într-un grad mai mare de deschidere şi de pragmatism în cooperarea cu Rusia”, a spus ministrul de Externe.

Întrebat dacă a apărut pe agenda sa o întrevedere cu omologul rus Serghei Lavrov, Corlăţean a reiterat că trebuie „bine pregătită” şi că va avea loc când vor fi întrunite toate condiţiile. „Am mai spus-o, această întâlnire va trebui să aibă loc. Va trebui să fie bine pregătită. Bine pregătită. Nu mă interesează întâlnirile de curtoazie sau întâlniri în care să bifăm, să ne fotografiem, să ne strângem mâinile, nu. Întâlnirea cu ministrul rus de externe este o întâlnire care trebuie să fie bine pregătită. Cu siguranţă ea va avea loc la momentul în care vor fi întrunite toate condiţiile”, a mai spus şeful diplomaţiei.

Copreşedinţii Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale s-au întâlnit, săptămâna trecută la Moscova, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni, în luna martie a anului 2013.

Această comisie, a cărei funcţionare este prevăzută de cadrul bilateral al Tratatului politic de bază încheiat în 2003, a avut trei reuniunii, în 2004, la Bucureşti, şi 2005 şi 2006 la Moscova.