Klaus Iohannis, la întâlnirea cu primarii din Asociaţia Comunelor. „Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv”

Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis

• Bugete construite nerealist, ignorarea unor reguli elementare privind finanţele publice, subfinanţare cronică a necesarului de investiţiie, fonduri alocate după bunul plac al puternilor zilei. Toate aceste practici au blocat dezvoltarea comunităţilor.
• Acea perioadă marcată de incompetenţă şi diletantism s-a încheiat în sfârşit.
• Actualul Guvern nu doar că a crescut alocările pentru acest an, dar are ca priorităţi dezvoltarea rurală, sprijinirea comunităţilor locale atât prin programe finanţate atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene, modernizarea şi eficientizare administraţiei publice locale.
• Sunt sigur că procesul de reformare şi de modernizare va intra în linie dreaptă imediat ce vom avea o majoritate parlamentară care să reflecte voinţa cetăţenilor. Îmi doresc ca acest lucru să se întâmple cât mai repede.
• În acest program de modernizare, satul românesc este o componentă esenţială, iar una dintre marile programele naţionale de investiţii în mediul rural să fie reconfigurate astfel încât să existe o transparentizare a acestora şi o gestionare corectă a fondurilor publice.
• Foarte multe dintre voi aţi implementat proiecte prin PNDL. Au fost bani mulţi şi uneori proiecte reuşite în multe cazuri. Bani investiţi eficient înseamnă întotdeauna dezvoltare, însă nu trebuie să trecem cu vederea neajunsurile acestui program.
• Acest program trebuie regândit, nicidecum desfiinţat. Nu cred că nimeni în această sală care doreşte să mai asistăm la acordarea banilor pe criterii politice sau decontarea unor lucrări fictive sau prost realizate. Risipa banilor publici trebuie stopată definitiv, iar acest lucru se poate realiza printr-o abordare coerentă şi responsabilă.
• De asemenea, un program neapărat necesar este cel care vizează extinderea reţelei de gaze anunţat de actualul Executiv. În 2018, s-au distribuit gaze naturale în doar 945 de localităţi din România, ceea ce înseamnă că doar aproape o treime din populaţie este conectată la reţeaua de gaze. Este un procent îngrijorător care să ne determine să acţionăm.
• Mediul rural nu poate fi condamnat la infinit la sărăcie şi subdezolvatare. Aproape jumătate din populaţia României nu este conectată la sistemul de canalizare şi doar 1 din 3 români este deservit de sistemul public de alimentare cu apă.
• Nu trebuie să mai vedem parcuri excesiv pavoazate și costisitoare, amenajate în mijlocul câmpului sau la marginea satului, în condițiile în care localitățile respective nu sunt racordate la rețeaua de apă sau de canalizare. Cu alte cuvinte, nu ne mai permitem să avem subdezvoltare și risipă.
• Avem, totodată, nevoie de programe dedicate dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural, de posibilități concrete de atragere a tinerilor în agricultură și de valorificarea întregului potențial al patrimoniului cultural de care dispune fiecare colectivitate locală.
• Dacă tot vorbim despre bani, veți fi de acord cu mine că alocările de la bugetul de stat nu reprezintă singura sursă de finanțare a funcționării și dezvoltării autorităților locale.
• Așadar, accesarea fondurilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare administrație din România și mulți dintre dumneavoastră ați făcut lucruri admirabile cu acești bani. Așa cum știți, în această perioadă se discută, la nivel european, Cadrul Financiar Multianual, adică bugetul UE pe următorii ani, sursa acestor fonduri.
• Am susținut, chiar în ultima întâlnire pe care am avut-o cu Președintele Consiliului European, că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună trebuie să aibă o finanțare corespunzătoare și condiții de implementare flexibile, pentru că doar așa pot fi recuperate decalajele de dezvoltare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
• Investiția în educație înseamnă investiția în viitor, iar copiii din mediul rural trebuie să beneficieze de aceleași condiții ca și cei care învață în marile orașe.
• Depopularea satelor, abandonul școlar, accesul la educația timpurie, lipsa spațiilor de învățământ sigure reprezintă mari îngrijorări. Pentru a găsi soluțiile adecvate acestor probleme grave, unele chiar critice, este necesară o abordare integrată, pe termen lung, care să implice atât autoritățile centrale, cât și pe cele de la nivel local. Cu alte cuvinte, să nu mai „peticim”, ci să creăm programe concrete, gestionate riguros și, mai ales, predictibil, prin care școala românească de la sat să ajungă și ea în secolul XXI.

 Citeşte şi: Şeful Cancelariei prim-ministrului: „O schemă de scamatorii contabile inventate de cuplul Dragnea-Vâlcov”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată