Planul PNL dacă PSD boicotează învestirea Guvernului Orban 2. Ce rol are Curtea Constituţională

Chiar a doua zi după data de 24 februarie, când este programat votul de învestire a noului Guvern, se împlinesc  cele 15 zile pe care le cere procedura reglementată de Regulamentul ședințelor comune – ca termen de supunere la vot a „acordării încrederii” noului Cabinet.

După expirarea acestui termen prevăzut de lege, preşedintele Klaus Iohannis se poate adresa Curţii Constituţionale pentru a tranşa conflictul dintre Parlament şi preşedinte, cel care a desemnat un premier, relatează Europa Liberă.

Judecătorii CCR vor stabili dacă tergiversarea acordării unui vot – fie el împotrivă sau în favoarea unui nou guvern – respectă prevederile Constituţiei.

Citeşte şi: Marcel Ciolacu: „PSD nu va participa la votul de învestire a Guvernului Orban”

Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că parlamentarii social-democraţi nu se vor prezenta la şedinţa comună a celor două camere pentru a nu se ajunge la cvorum deoarece nu este de acord cu învestirea noului Guvern. În acest caz, cea mai importantă discuție la CCR va fi dacă „neacordarea încrederii guvernului” înseamnă un vot împotrivă sau boicotarea ședinței, notează sursa citată.

Alte articole

Scandal în Parlament înainte de numirea lui Mihai Busuioc la șefia CCR. Un deputat și un senator AUR au răbufnit în comisie și în plen

Controversatul nume propus de PSD pentru funcția de judecător al CCR. Cine este Mihai Busuioc, sinecuristul cu un salariu de 27.000 de lei lunar la Curtea de Conturi, considerat „omul lui Liviu Dragnea”

După şedinţa Comitetului Exercutiv, Marcel Ciolacu a precizat că şi-a onorat rensponsabilităţile de preşedinte al Camerei Deputaţilor – a convocat ședința de învestire și a programat audierea miniștrilor. Altfel spus, a acoperit solicitările regulamentului şedinţei comune, aşa cum prevede articolul 86.

„Neacordarea votului de încredere” este, de fapt, cheia articolului 89 din Constituție, în care este descrisă dizolvarea Parlamentului.

„Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură” – prevede Constituția.

Aceeaşi sintagmă este inclusă şi în regulamentul şedinţelor comune ale Parlamentului. 

Art. 91. – În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Judecătorii CCR vor avea de judecat dacă preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi preşedintele interimar al Senatului, Titus Corlăţean, îl informează de îndată pe președinte asupra situației din Parlament în urma ședinței de luni. Și acest aspect ar putea face parte din argumentația Palatului Cotroceni privind un conflict între Parlament și Președinție, potrivit Europa Liberă.

Tot luni, 24 februarie, este programată şi şedinţa în care CCR analizează conflictul sesizat de liderii PSD privind numirea lui Ludovic Orban ca premier după ce Guvernul său a fost demis prin moţiune de cenzură de Parlament.

PSD susține că șeful statului, care are această atribuție constituțională, nu poate numi aceeași persoană. Klaus Iohannis și-a trimis deja la CCR punctul de vedere și arată că nu poate fi vorba nici de blocaj instituțional și nici de conflict între puterile statului. El a spus că a desemnat un premier în urma consultărilor cu partidele, unul dintre cei trei care au fost propuși de partide.