Ajunul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri românești. Ce ar trebui să eviți să faci în această zi

Este, cel mai probabil, seara cea mai aşteptată de către copiii de pretutindeni. În această seară, copiii, alături de părinţi, împodobesc bradul şi aşteaptă nerăbdători cadourile de la Moş Crăciun.

Sunt o mulţime de tradiţii care marchează această zi. Una dintre ele spune că Maica Domnului i-a cerut ajutor lui moş Ajun, înainte de a naşte, iar acesta, fiindcă se considera prea sărac, l-a trimis pe fratele lui mai înstărit, Moş Crăciun. Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era chiar Moş Crăciun.

Tradiţia spune că nu e bine ca în noaptea de Ajun să dormi pe paie sau fân în grajdul animalelor pentru că boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele încălzite cu suflarea lor. De asemenea, se mai spune că în acea noapte nu e bine să deschidem uşa nimănui fiindcă zboară norocul din casă. Un alt obicei e că în multe regiuni ale ţării preotul şi cântăreţii bisericilor umblă cu icoana naşterii lui Iisus Hristos.

Ajunul Crăciunului. Împodobitul bradului

Cel mai important obicei este cel al împodobirii bradului de Crăciun, care îşi are originile în popoarele germanice. După Primul Război Mondial, tradiţia s-a răspândit şi în restul Europei, iar mai apoi în toată lumea.

Alte articole

Ce să spui şi ce nu în ziua de Paşte pentru a-ţi merge bine tot anul. Obiceiuri şi superstiţii româneşti

Ce îi deranjează pe români la cumpărături. Obiceiurile care îi scot din sărite

Despre Moş Crăciun se spune că împarte cadouri tuturor copiilor cuminţi în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Tradiţia împărţirii cadourilor ar fi fost gândită de Martin Luther (pastor și doctor în teologie, primul reformator protestant ale cărui reforme au dus la nașterea Bisericii Evanghelice-Luterane). Scopul său a fost acela de a trezi interesul copiilor pentru Hristos şi de a-i îndepărta de la datina catolică a cadourilor de Sfântul Nicolae, ceea ce era un lucru de neconceput pentru protestanţi.

Ajunul Crăciunului. Cântatul de colinde

Cântatul de colinde este un obicei foarte cunoscut în Ajungul Crăciunului, dar și în zilele de după, în România. În ajunul Crăciunului, copiii ies la colindat cântând din casă în casă pentru a-i bucura pe români. Cei mici primesc dulciuri, fructe, prăjituri tradiţionale şi uneori bani pentru colindele lor.

În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Ei sunt primiți de gazde și cinstiți cu cozonac, sărmăluțe, preparate din carne de porc, colaci și vin.

În diverse zona ale României, unii oameni se costumează în urs sau capră, cu o mască multicoloră, și pleacă la colindat. Se spune că aceste tradiții au rolul de a ține relele departe.

Ajunul Crăciunului. Atârnarea de crenguțe de vâsc

Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Vâscul apare în mai multe culturi, iar originea sa nu este cunoscută. De exemplu, poparele scandinave credeau că vâscul o reprezintă pe zeița dragostei, Friga, și că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața. În tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și pace în familie.

Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Craciunului.

Cât costă brazii de Crăciun în 2020. Prețurile pot ajunge chiar și la 1.200 de lei

Brad natural sau brad artificial – care e cea mai bună variantă? Ce spun specialiștii