Impozit de solidaritate, venit minim garantat şi amânarea creşterii pensiilor, măsurile propuse de sociologi pentru ieşirea din criză

România se confruntă, în paralel, cu două crize în contextul pandemiei cu noul coronavirus, cea medicală şi cea economică, potrivit raportului „Pandemia şi standardul de viaţă. Politici de protecţie socială”, realizat de şase sociologi ai Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), scrie Agerpres.

Aceştia fac şi propuneri de politici sociale pe termen scurt, mediu şi lung, între care se numără negocieri „urgente” cu FMI pentru acordarea unui împrumut, prorogarea sau abrogarea Legii pensiilor adoptată în 2019, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei şi introducerea unui impozit de solidaritate.

Cei şase sociologi de la ICCV al Academiei Române care au realizat raportul arată că, spre deosebire de criza medicală, care produce efecte imediate, criza economică are implicaţii sociale, care deja se resimt şi vor fi vizibile pe termen imediat şi mediu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit cercetătorilor, standardul de viaţă va fi afectat mai ales după ce criza medicală va trece sau se va reduce.

Alte articole

Categoria de români care poate primi 2.000 lei. Trebuie să depună cerere

Aproape 100 de persoane din județul Buzău au rămas fără ajutorul social după ce au refuzat cursurile de formare profesională

Ei adaugă că „lecţiile” crizelor prin care a trecut România cu efecte în plan economic şi social arată că revenirea la puterea de cumpărare de dinainte a salariilor şi pensiilor durează cel puţin o jumătate de deceniu.

Contextul „dificil” de la începutul anului 2020 schimbă, potrivit celor şase cercetători, perspectiva asupra politicilor de răspuns şi constrângerilor la care acestea trebuie să facă faţă.

Cercetătorii menţionează că o parte dintre veniturile populaţiei sunt deja reduse de pandemie, iar cei mai afectaţi sunt salariaţii care au intrat în şomaj tehnic (peste un milion de persoane au avut contractul de muncă suspendat); persoanele în ocupare informală (adesea şi precară), subocupare şi/sau din agricultura de subzistenţă, al căror număr precis rămâne necunoscut şi persoanele care s-au întors recent din străinătate şi care nu au venituri (numărul precis al acestora este necunoscut).

Ei indică drept măsuri excepţionale indemnizaţia de şomaj şi venitul minim garantat de 1.000 de lei.

În raport sunt analizate şi veniturile din redistribuire ale populaţiei, precum şi principalele probleme ale celor două componente ale sistemului de protecţie socială: asigurările sociale şi asistenţa socială. Astfel, se arată că asigurările sociale acoperă circa 75% din sistemul de protecţie socială din România.

Principalele recomandări în acest caz sunt creşterea indemnizaţiei de şomaj la 1.000 lei pe lună (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3-6 luni; (re)introducerea contribuţiei sociale de şomaj; universalizarea accesului la sistemul public de sănătate; (re)introducerea contribuţiei sociale de sănătate pentru pensionarii cu venituri mai mari de 3.200 lei lunar.

De asemenea, sunt incluse recomandări privind asistenţa socială: creşterea ajutorului social pentru asigurarea venitului minim garantat la 1.000 lei pe lună per beneficiar/petent (75% din salariul minim net), în mod excepţional, pentru următoarele 3 luni, suplimentarea de la bugetul de stat a fondurilor pentru ajutoarele de urgenţă ale primăriilor pe 3 luni, revizuirea legii asistenţei sociale, elaborarea strategiilor sectoriale din domeniul social pentru 2021-2027 pe baza noilor realităţi.

Recomandările pentru susţinerea deficitului public includ negocieri „urgente” cu FMI şi introducerea impozitului de solidaritate.

Cercetătorii menţionează că, potrivit estimărilor FMI (World Economic Outlook, ediţia aprilie 2020), deficitul public al României în anul 2020 va fi de -8,9% din PIB, echivalentul a circa 19 miliarde de euro şi o scădere a PIB în termeni reali de -5%.

În acest context, principalele recomandări din raport vizează: finanţarea externă a deficitului – demersuri politice intense la nivelul UE pentru susţinere economică, iniţierea, de urgenţă, de negocieri cu FMI pentru un acord de împrumut, negocieri pentru acorduri de împrumut cu BEI, BERD şi BIRD, alte surse pentru finanţarea unor investiţii publice care să stimuleze relansarea economiei, impozitul de solidaritate, politici privind pensiile şi salariile – abrogarea sau prorogarea Legii pensiilor adoptate în 2019, indexarea punctului de pensie cu valoarea inflaţiei, creşterea de salarii doar pentru a compensa rata inflaţiei, reintroducerea unei grile naţionale unitare de salarizare pentru administraţia locală.

Citeşte şi: Florin Cîţu, despre combaterea crizei: „Statul ar putea intra în acţionariatul unor firme private pentru a le ajuta”