PROGNOZA METEO. MAI este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii

În luna mai, modificările bruşte ale vremii se produc din cauza pozitiei centrilor barici de pe continentul european, ţara noastă fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala aniticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie lunară multianuală (1961 – 2019) are valori mai mari de 18ºC în extremitatea sud-vestică a Olteniei.

Valori medii lunare între 16 şi 18 ºC sunt caracteristice zonelor de câmpie (Câmpia de Vest, Câmpia Română, Câmpia Moldovei) și luncă, zonelor joase din Dobrogea şi a celor din Delta Dunării. Valori medii între 12 şi 16ºC se întâlnesc în Dealurile Vestice, în Maramureș, Bucovina, în cea mai mare parte a Transilvaniei, în Subcarpații Olteniei și Munteniei, dar şi în zonele subcarpatice ale Moldovei și în Podişul Central Moldovenesc.

În zona montană, dar şi în depresiuni intramontane, valorile temperaturii medii se situează între 6 şi 12 ºC. La altitudini de peste 1700 m, mediile de temperatură sunt între 2 și 6 ºC şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali (la peste 2500 m altitudine) se înregistrează, în medie, temperaturi sub 2 ºC .

Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8ºC, înregistrată la Mărculeşti (jud. Călăraşi), în 27 mai 1950. În aceeaşi zi a fost înregistrată maxima absolută şi la BucureştiFilaret (36,6ºC). Menţionăm că în perioada 25-28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32,0ºC la peste 35 de staţii meteorologice.

Alte articole

Prognoza meteo. Meteorologii mai pun câteva grade în termometre, dar va fi o zi friguroasă, cu ploi răzleţe. Canicula se întoarce la sfârşitul săptămânii

Prognoza meteo pe două săptămâni. Cum se face tranziţia de la vară la toamnă. Umbrela devine obligatorie la început de septembrie

Temperatura maximă absolută a lunii mai, la Bucureşti, este de 36,9ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 13 mai 1958. Ani în care s-au înregistrat valori mari ale temperaturii maxime absolute în luna mai, majoritatea peste 30ºC, au fost înregistrate în: 2006, 1996, 1969, 1958, 1950, etc.

Temperatura minimă absolută a lunii mai în România este -16,0ºC, înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în zilele de 14 şi 15 mai 1940.

Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute ale respectivelor staţii, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0,0ºC, iar în zona montană sub -11,0ºC (-11,2ºC la Călimani şi -11,8 ºC la Ceahlău Toaca).

La Bucureşti, minima absolută a lunii mai este -1,1ºC, înregistrată în data de 3 mai 2007, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. Din punct de vedere al precipitaţiilor, luna mai se remarca prin creştera intensităţii acestora, ca urmare a apariţiei averselor de ploaie, însoţite uneori şi de descărcări electrice.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2019 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că precipitaţiile medii multianuale din luna mai sunt mai mici de 50 mm doar în Dobrogea. În Câmpia Română şi Câmpia de Vest, în Podișul Moldovei și vestul Transilvaniei, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 50 şi 75 mm. În cea mai mare parte a Transilvaniei, în Maramureș, în Bucovina, în zonele subcarpatice și în zonele montane joase, precipitațiile medii multianuale se situează în întervalul 75-125 mm. În zona montană înaltă din Carpații Meridionali și din nordul Carpaților Orientali acestea depăşesc 125-150 mm (fig. 2). Fig. 2 Cantitatea de precipitaţii medie multianuală (1961 – 2019) din luna mai, în România Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din mai, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 367,6 mm, la Vf. Omu, în anul 1941.

La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din mai este de 259,7 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1971. În acelaşi an a fost înregistrată şi maxima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, aceasta fiind 247,7 mm.

La Bucureşti-Băneasa, maxima absolută de precipitaţii este 233,4 mm, înregistrată în 2012. Menţionăm şi câtiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna mai, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor: 1970, 1971, 1991, 2012, 2019. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 146,7 mm, înregistrată la Sinaia Oraş, în 24 mai 1993. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 86,0 mm, înregistrată în 29 mai 1997, la Bucureşti-Afumaţi.

În aceeaşi zi, la Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti Filaret, cantitatea de precipitaţii înregistrată a fost de 61,9 mm, respectiv 57,6 mm.