CCR explică decizia privind neconstituţionalitatea extinderii mandatelor aleşilor locali

Legea adoptată de Parlament este neconstituţională pentru că la momentul adoptării ei era în vigoare ordonanţa guvernului cu acelaşi obiect, ceea ce a generat un paralelism legislativ neconform cu Constituţia.

Guvernul a contestat la CCR legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă privind prelungirea mandatelor aleşilor locali, dar legea de şi ordonanţa de urgenţă fac corp comun, astfel că judecătorii constituţionali s-au pronunţat şi asupra textului ordonanţei, constatând că Guvernul nu avea dreptul să ia o asemenea decizie prin OUG.

„1. Obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale, obiecție formulată de un număr de 71 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale sunt neconstituţionale.

Alte articole

Augustin Zegrean, despre sporul de integritate ”deghizat” în spor de stres, primit de judecătorii CCR. ”E ceva nou. Nu ştiu cum demonstrează cei de acum că sunt integri”

Judecătorii CCR încasează lunar, pe lângă salariul de zeci de mii de lei, și spor de stres, în valoare de peste 2.000 de euro. Patru dintre magistrați cumulează și pensia cu salariul

În esenţă, Curtea a constatat că dispoziţiile Legii privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale consacră un paralelism legislativ nepermis, având în vedere că, la data adoptării sale, era în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum şi modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. Parlamentul avea obligaţia constituţională ca la adoptarea legii să elimine ordonanţa de urgenţă antereferită din fondul activ al legislaţiei. Întrucât nu a realizat acest lucru, s-a ajuns la situaţia existenţei concomitente a două acte normative care au acelaşi domeniu de reglementare, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) din Constituţie.

2. Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.44/2020 privind prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale cuprinse în perioada 2016-2020, unele măsuri pentru organizarea alegerilor locale din anul 2020, precum și modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, obiecții formulate de un număr de 73 de deputați și de Guvernul României.

În cadrul dezbaterilor, Curtea Constituțională, văzând obiectul cauzelor, a dispus conexarea acestora.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că atât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, cât şi legea de aprobare a acesteia sunt neconstituţionale, fiind contrare art.1 alin.(4) şi (5), art.61 alin.(1) şi art.115 alin.(6) din Constituţie, după caz.

Curtea a reţinut că prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale a fost realizată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2020, care a fost aprobată, cu modificări şi completări, de Parlament, prin lege. Or, prelungirea mandatelor autorităților administrației publice locale se realizează numai prin lege organică, adoptată de Parlament, şi nu prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului. În aceste condiţii, Parlamentului îi revenea obligaţia constituţională de a respinge ordonanţa de urgenţă astfel adoptată, şi nu de a o aproba. Totodată, Parlamentul este cel care va reglementa, prin legea de prelungire a mandatelor autorităților administrației publice locale, dacă stabilirea datei alegerilor se realizează prin lege organică sau prin hotărâre de Guvern.” se arată în comunicatul CCR.

Citeşte şi: Klaus Iohannis: Legile justiţiei trebuie reparate. PSD a încercat să pună piciorul pe justiţie