Gură de oxigen pentru TAROM şi Blue Air. S-au aprobat subvenţii în şedinţa de Guvern

Ordonanţa de Urgenţă adoptată are în vedere instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat societăţii comerciale Compania Naţională TAROM SA şi societăţii comerciale Blue Air Aviation SA pentru compensarea pierderilor provocate de pandemia de COVID-19.

„Este vorba de o Ordonanţă de Urgenţă prin care se asigură accesul acestor companii din industria de aviaţie – aşa cum a fost de altfel reglementat şi în alte state europene – la garanţii de stat pentru obţinerea unor credite pentru compensarea, asigurarea nevoilor de finanţare a acestor companii în condiţiile în care acestea au suferit pierderi masive ca urmare a pandemiei de coronavirus. În cazul de faţă, vorbim de garanţii de stat pentru TAROM în sumă de 317 de milioane lei, iar pentru Blue Air – 300 de milioane lei”, a arătat Dancă, la finalul şedinţei de Guvern.

Concedieri masive la TAROM. Sute de angajaţi vor rămâne fără locuri de muncă 

Cele două companii aveau împreună la 30 martie 2020 un număr de aproximativ 2.730 angajaţi (1.800 angajaţi în cadrul Tarom şi 930 angajaţi în cadrul Blue Air).

Alte articole

Ajutor de la stat în valoare de 1.250 lei. Cine beneficiază lunar în 2025

Statul plătește 719 lei de persoană. Se schimbă legea. Banii se aprobă în numai 5 zile

Până la data de 30 aprilie 2021, cele două companii trebuie să prezinte analize economico-financiare realizate de către un auditor financiar independent din care să reiasă valoarea reală a pagubei cauzate direct fiecărei societăţi de pandemia COVID-19, în perioada 1 martie 2020 – 31 decembrie 2020.

„În cazul în care această valoare este mai mică decât sumele pentru care au fost emise scrisori de garanţie de stat, diferenţa se returnează finanţatorului, iar valoarea garanţiei de stat se diminuează corespunzător. În situaţia în care pe parcursul derulării împrumutului, unul dintre beneficiari intră în lichidare, creanţele statului rezultate din gestionarea împrumutului se urmăresc şi se execută în condiţiile legii. Sumele recuperate în urma procesului de lichidare se fac venit la fondul de risc”, arată nota de fundamentare.

Pe fondul suspendării zborurilor, Tarom a înregistrat în luna martie 2020 un număr de 93.114 pasageri, în scădere cu 57% faţă de numărul pasagerilor bugetaţi pe luna martie 2020. În luna aprilie 2020 traficul de pasageri pe cursele regulate a fost suspendat complet, fiind reluat, pe câteva rute, abia începând cu luna iunie.

„Deteriorarea gravă a situaţiei financiare este cauzată de creşterea începând cu luna martie a raportului dintre cheltuielile şi veniturile obţinute de Tarom în aceeaşi perioadă. Astfel, în timp ce veniturile au scăzut semnificativ ca urmare a reducerii traficului de pasageri (scăderea este de aproximativ 90% pentru lunile aprilie şi mai şi de peste 50% pentru restul anului 2020), cheltuielile se vor reduce doar într-o proporţie mai mică, respectiv cea corespunzătoare cheltuielilor de operare directe (de exemplu: combustibil, leasing flotă, salarii directe, taxe de aeroport, etc). Cheltuielile fixe au rămas în general constante sau chiar au crescut la anumite capitole, pentru asigurarea conservării flotei pe perioada de neoperare”, se precizează în document.

Din planul de lichidităţi prezentat de Tarom pentru perioada martie – decembrie 2020 rezultă intrări estimate de 151,5 milioane euro, incluzând şi ajutorul de salvare (în cuantum de 36,7 milioane euro) autorizat de Comisia Europeană în luna februarie, în timp de ieşirile de flux numerar sunt estimate la 259,4 milioane euro.

„Pentru a acoperi deficitul de finanţare, Tarom solicită astfel un ajutor de stat de 312,74 milioane lei (aproximativ 64,8 milioane euro) care îi va permite să-şi continue activitatea în condiţii de siguranţă, pe măsură ce traficul aerian va fi reluat. Totodată, acest ajutor îi va permite companiei să iniţieze planul de restructurare care urmează să fie finalizat până în luna august şi transmis Comisiei Europene spre aprobare. Valoarea prejudiciului pentru care se solicită compensarea este reprezentată de diferenţa dintre veniturile pierdute şi costurile evitate ca efect direct al focarului Covid-19”, spun autorii proiectului.

Comisia Europeană a autorizat în luna februarie acordarea unui ajutor de salvare sub forma unui împrumut temporar de aproximativ 36,7 milioane euro companiei Tarom, care urma să asigure acoperirea cheltuielilor minime de funcţionare ale companiei, pentru perioada martie – august 2020 şi să permită totodată elaborarea de către companie a unui plan de restructurare.

Suma de care beneficiază Tarom în baza ajutorului de salvare nu poate însă acoperi pierderea generată companiei de pandemia Covid-19. Planul de lichidităţi al Tarom, în baza căruia a fost stabilit ajutorul de salvare, prevedea realizarea unor venituri proprii, în perioada martie – august 2020, de aproximativ 145 milioane euro. Din cauza pandemiei Covid-19, veniturile estimate ale companiei pentru perioada martie – august 2020 nu vor depăşi 38 milioane euro.

La rândul său, în luna martie 2020, Blue Air a înregistrat o scădere cu 60% a numărului de pasageri transportaţi faţă de perioada similară a anului precedent, în condiţiile deciziei de sistare a zborurilor regulate începând cu data de 21 martie 2020, în contextul măsurilor de restricţionare a circulaţiei populaţiei luate de statele europene şi ţări terţe. În lunile aprilie-mai, cursele regulate au fost suspendate complet, compania operând numai zboruri charter şi la cerere, ale căror încasări au fost folosite exclusiv pentru costurile de operare are respectivelor curse, şi, în mică măsură, pentru acoperirea necesarului de certificate de CO2 necesare conformării cu cerinţele europene.

„Având în vedere faptul că pe fondul restricţiilor de mobilitate dispuse pe perioada stării de urgenţă şi continuate pe perioada stării de alertă, Blue Air se află în imposibilitatea asigurării continuităţii activităţii de zboruri regulate, iar în lipsa acordării ajutorului de stat, compania nu va avea resursele financiare pentru a relua activitatea. Prejudiciului generat de pandemia Covid-19 este reflectat în reducerea veniturilor companiei cu 1,045 miliarde lei (216,71 milioane euro), fiind cauzat de sistarea zborurilor planificate. În ciuda măsurilor luate de reducere a costurilor directe si indirecte, estimate pentru aceeaşi perioadă la 724,38 milioane lei (150,09 milioane euro), această scădere de venituri va antrena un prejudiuciu de 321,57 milioane lei (66,63 milioane euro)”, mai arată proiectul.

Astfel, pierderea netă a Blue Air estimată pentru perioada 1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020, care se doreşte compensată, este estimată la de 300,77 milioane lei (62,32 milioane euro), faţă de un profit planificat conform bugetului iniţial de 20,81 milioane lei (4,5 milioane euro).

În anul 2019, Tarom a înregistrat un număr de 2,9 milioane pasageri, la acelaşi nivel cu anul precedent. Tarom este principalul operator aerian de curse regulate pe rute interne şi al treilea operator aerian de pe piaţa de transport aerian din România, cu o cotă de aproximativ 13% din această piaţă.

În cursul anului 2019, Blue Air a transportat peste 4,2 milioane pasageri, operând o flotă de 25 aeronave şi deţinând o cotă de piaţă de 17,8%.

Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a anunţat că luni a fost aprobat un plan de restructurare în Consiliul de Administraţie al TAROM şi s-a declarat încrezător că această companie „va fi salvată”.

„Compania TAROM va fi salvată. Compania TAROM are în acest moment o flotă de avioane capabilă să asigure un flux financiar astfel încât compania să fie salvată, dar fără o restructurare – şi nu vorbesc doar restructurare de personal, vorbesc de alte costuri care trebuie eliminate, combustibil, agenţii interne, internaţionale, sunt multe măsuri pe care noi le vom lua conform unui plan de restructurare aprobat astăzi în Consiliul de Administraţie”, a afirmat Lucian Bode, luni, într-o emisiune la Realitatea Plus.

Ministrul Transporturilor a precizat că în luna februarie a acestui an compania TAROM a fost sprijinită cu 37 de milioane de euro sub forma unui „ajutor de salvare” care se va transforma într-un „ajutor de restructurare” după ce planul de restructurare va fi transmis către Comisia Europeană.