De la kiwi fără păr la banana „Simina”. Noi culturi apărute în urma schimbărilor climatice din România

Începând cu anii 2000, vremea în România a început să se schimbe. E tot mai cald. La fiecare 10 ani, temperatura medie din România crește cu până la 0,6 grade Celsius. Cele mai călduroase cinci veri înregistrate vreodată în România sunt comasate în anii recenți, cu recordul absolut în 2012: atunci a fost cea mai caldă vară de la 1901 încoace, iar cel mai călduros an din istoria meteo a României a fost nu mai departe de anul trecut – 2019.

„Tendința este îngrijorătoare și este comparabilă cu ce se întâmplă la nivel mondial. Pentru zonele care astăzi sunt cunoscute ca fiind cele mai secetoase în lunile de vară – Bărăganul, Dobrogea, sudul Moldovei sau sudul Câmpiei Olteniei, o scădere a cantității de precipitații în medie cu 15-20% va impune o adaptare a tehnologiilor agricole la ceea ce înseamnă climatul viitor”, explică meteorologul Elena Mateescu, potrivit Europa Liberă. 

Astfel, în România ar putea apărea culturi care pot părea exotice pentru această țară cu climă temperată: kiwi, banane „paw paw”, curmale sau smochine. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Soiurile hibride dezvoltate la „Agronomie” de profesorul Florin Stănică și echipa lui pot crește în România la fel de bine precum prunii, piersicii sau caișii. Rezistă la ger de până la -25 de grade, ba curmalul rezistă până la -40. Sunt fructe pe care românii sunt obișnuiți să le mănânce din import și le consideră exotice: kiwi, banane sau curmale. Smochinul e mai popular în România, deși cei mai mulți ni-l imaginăm în peisajele mediteraneene.

Alte articole

Vila jurnalistei Ana Maria Gheorghe din Portugalia, prădată de bunuri în valoare de un milion de euro. Claudiu Pătrașcu, fostul crai de Dorobanți, principalul suspect

Ursula von der Leyen, vizită în România după atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră

Avantajul acestor plante este că rezistă foarte bine și la ger, dar iubesc căldura și fac față secetei. Mai mult, curmalul spre exemplu poate fi cultivat și pe terenuri unde nu prea crește nimic din culturile tradiționale: cele cu prea multe săruri și cele prea nisipoase.

„Aceste specii nu au boli și dăunători în România, deci le putem cultiva fără tratamente chimice, ceea ce înseamnă foarte mult și din punct de vedere economic, pentru că fermierul nu trebuie să mai cumpere otrăvuri, pesticide. Iar din punct de vedere ecologic, înseamnă și mai mult, pentru că nu poluez nici apa, nici solul, nici aerul și nici produsele”, explică avantajele profesorul Florin Stănică.

Echipa profesorului Stănică a dezvoltat două soiuri de kiwi – VIP Red și VIP Green. Sunt kiwi fără păr (actinidia arguta), adaptate perfect la condițiile de cultivare din România și care în Europa se vând sub numele de „kiwi berry”.

Dar la fel de bine au dezvoltat și kiwi cu aspectul clasic, cu păr. Dacă guști din kiwi-ul românesc, nu ai să găsești vreo deosebire față de kiwi adus din țările exotice, ba chiar e mai dulce, pentru că e mai copt spre deosebire de cele din magazine, unde ajung în stare semicrudă, ca să reziste mai mult în galantar.

Banana românească „Simina”, urmașa bananei indienilor americani

La Agronomie, echipa profesorului Stănică a dezvoltat și un soi de banană a nordului, fruct cunoscut în America de Nord drept „paw paw”, denumire care i se trage din limba amerindienilor. În latină, acest soi de banană se cheamă „asimina triloba”. Așa că profesorul Stănică a botezat banana românească, care încă e în teste, „Simina”.

Citeşte şi Bani de la Guvern pentru agricultorii afectaţi de secetă