Analiză sumbră. Nicio şcoală nouă nu a fost construită în ultimii cinci ani, în patru sectoare din Bucureşti

Situaţia din Bucureşti, din cele patru sectoare care au răspuns solicitării făcute de Ziarul Financiar este practic oglinda a ceea ce se întâmplă în toată ţara.

Doar două creşe şi două grădiniţe noi au fost construite de la zero în ultimii cinci ani în sectoarele 1, 2, 3 şi 6 din Bucureşti, unde au fost livrate aproximativ 18.000 de locuinţe în acelaşi interval. Nicio şcoală de la zero nu a fost inaugurată, astfel încât să acopere nevoia care vine odată cu familiile care se mută în fiecare din noile apartamente şi case.

Ziarul Financiar a întrebat pri­măriile tuturor celor şase sectoare din Bucureşti câte unităţi locative (case şi apartamente) au fost finalizate în fiecare din ultimii cinci ani (2015-2019), dar şi câte şcoli şi grădiniţe au fost date în funcţiune în acelaşi interval în sec­torul pe care îl reprezintă. Cu excepţia primăriilor sectoarelor 4 şi 5, celelalte instituţii au răspuns solicitării ZF.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Răspunsurile lor reflectă, practic, drama pe care o reprezintă statutul de cetăţean în România: în cele patru sectoare s-au construit aproximativ 18.000 de locuinţe între 2015 şi 2019, dar nicio şcoală ridicată de la zero. În ultimii cinci ani, în cele patru sectoare, s-au construit două creşe şi două grădiniţe, iar o grădiniţă şi o şcoală au fost extinse cu câte un corp nou de clădire.

Citeşte şi Protest violent în faţa sectorul 5. Angajaţii de la salubritate s-au luat la bătaie cu poliţiştii locali VIDEO

„Recent am eliberat şase autorizaţii de construire pentru tot atâtea grădiniţe noi în cartiere unde s-a identificat o cerere mare de asemenea instituţii de învăţământ, iar lucrările vor începe în curând”, spun reprezentanţii compartimentului Protocol şi Relaţii cu Mass-Media al primăriei sectorului 2. Tot ei adaugă şi că în 2020 primăria sectorului 2 a început lucrările de consolidare şi modernizare la alte 22 de şcoli, urmând ca, până în 2022, toate unităţile de învăţământ din sectorul 2 să fie reabilitate. Până în 2022 însă, piaţa rezidenţială va creşte şi mai mult, iar pentru copiii familiilor care se mută este nevoie atât de şcoli moderne, cât şi de locuri mai multe, pentru a susţine cererea mare.

Părinţii care au însă copii la şcoală fac cu greu faţă numărului existent de astfel de instituţii şi, uneori, trebuie să străbată multe străzi cu maşina pentru a-şi duce copiii să înveţe. În plus, şcolile din Bucureşti se aglomerează şi cu copiii din localităţile limitrofe, puternic dezvoltate din punct de vedere rezidenţial, dar cu o ofertă de şcoli complet neadaptată.

„Ne-am mutat acum trei ani într-un bloc nou din cartierul Militari, iar şcoala de care aparţinem şi unde urma să meargă fiul nostru avea atunci între 32 şi 38 de copii la clasele pregătitoare. Străzile din jurul blocului se aglomerează în fiecare an pentru că dincolo de noi, cei care locuim în oraş, aceleaşi străzi sunt folosite şi de familii care au domiciliul în Chiajna, dar care îşi aduc copiii la şcoală în interiorul oraşului. Nu ştiu dacă în Chiajna s-a construit vreo şcoală nouă pentru cei care s-au mutat acolo, dar în zona în care locuim noi au apărut mai multe after-school-uri private, însă nu ştiu să existe vreo şcoală nouă de stat„, spune Carol V., 40 de ani, tatăl unui copil în vârstă de 8 ani.

Unii dezvoltatori au preluat pe umerii lor responsabilitatea de a construi şcoli sau grădiniţe. Spaniolii de la Gran Via, de pildă, cu 1.000 de apartamente livrate în Militari, spuneau că au în plan să construiască o grădiniţă în ansamblul rezidenţial Gran Via Park. La rândul său, dezvoltatorul Impact, care deţine complexul Greenfield din Băneasa, a spus că vrea să doneze un teren de aproape 10.000 de metri pătraţi pentru construcţia unei şcoli şi a unei grădiniţe publice.

Problema este că, deşi mai sunt doar două săptămâni până la începerea unui nou an şcolar, părinţii şi elevii încă nu ştiu în ce condiţii se vor desfăşura cursurile în acest context afectat de pandemie. Pe site-ul Ministerului Edu­caţiei nu există informaţii privind modul în care îşi vor deschide şcolile porţile în anul şcolar 2020-2021, iar părinţii, elevii şi profesorii nu au la dispoziţie decât declaraţiile publice pe care ministrul le face din când în când la televizor. Supraaglomerarea claselor, un fe­no­men despre care presa şi părinţii vor­besc de mai mulţi ani, face impo­si­bilă distanţarea băncilor în clase, în condiţiile în care există clase în care învaţă chiar şi 35-40 de elevi. Faptul că, în ultimii cinci ani, nicio şcoală complet nouă nu a fost construită de la zero în Bucureşti arată că disfuncţionalităţile nu fac decât să se perpetueze şi că o rezolvare reală nu s-a regăsit pe lista de planuri a primăriilor cel puţin din 2015 încoace.

În Bucureşti există 203 şcoli, po­trivit datelor INS aferente anului 2018, cel mai recent pentru care există informaţii, aici fiind incluse instituţiile de învăţă­mânt primar, gimnazial şi învăţământ special. În acelaşi an, existau 152.508 elevi înscrişi în învăţă­mântul primar şi gimnazial. În România sunt 2,8 milioane de elevi care trebuie să meargă la şcoală de la jumătatea lui septembrie. În total, 6.200 de şcoli ar trebui să-i primească, iar 3.000 de primari, alături de pro­fesori, trebuie să stabilească în ce condiţii poate începe şcoala.