Curtea de Conturi: Doar 20 la sută din amenzile date de ANPC au fost încasate

„În perioada 2015 – 2019, valoarea totală a amenzilor aplicate de ANPC s-a ridicat la 376 de milioane de lei (76 de milioane de euro), însă nivelul de încasare a acestora a fost de numai 20%. În acest context, se concluzionează faptul că la nivelul celor două instituții responsabile pe circuitul aplicare amenzi – încasare, respectiv ANPC și ANAF, nu a existat o monitorizare a gradului de încasare. În absența colaborării dintre cele două instituții pe această temă, conducerea comisariatelor ANPC nu deține o evidență clară a acestui indicator relevant în ceea ce privește sumele care se fac venit la bugetul de stat. Pe comisariate regionale, cel mai mare număr de amenzi în perioada analizată s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est (19.000 de amenzi), iar cel mai mic în București-Ilfov (6.404).

De asemenea, una dintre constatările auditorilor Curții de Conturi vizează situația laboratorului de analize și încercări în domeniul alimentar CNIEP Larex. Mai exact, preluarea prin fuziune a acestei unități de către ANPC, în ianuarie 2019, a dus la pierderea de către laborator a acreditării RENAR. Aceasta a avut drept consecință neefectuarea de analize și, implicit, nerealizarea de venituri la bugetul statului. De asemenea, ANPC a ajuns în imposibilitatea utilizării dotărilor pe care le are și a competențelor personalului care desfășoară activitatea în laborator, ceea ce semnifică folosirea ineficientă a resurselor și fondurilor publice.

În urma misiunii de audit s-a constatat faptul că cele mai multe acțiuni de control ale ANPC au fost realizate la vânzători (65%) și la prestatorii de servicii (28%), iar cele mai puține s-au desfășurat la importatori (0,76%) și producători (1,2% din totalul operatorilor economici).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aceasta în condițiile în care importurile României de bunuri și servicii au reprezentat, în anul 2018, 44,6% din PIB. În concluzie, dat fiind faptul că ANPC nu a realizat o bază de date care să conțină operatorii economici grupați pe criterii specifice, precum domenii de activitate, canalele de vânzare folosite, cifră de afaceri, în funcție de care să fie definite criterii de selecție a acelor operatori care să facă obiectul controalelor ANPC, nu se poate determina eficacitatea controalelor desfășurate.

Alte articole

Românii care și-au închis balcoanele scapă de supraimpozitare. Ce prevede noul ordin semnat de ministrul Dezvoltării

Amenzi uriașe pentru românii care fac renovări și nu respectă legea. Ce riscă cei care își modernizează băile sau bucătăriile

O altă concluzie a misiunii de audit relevă faptul că ANPC nu a elaborat o strategie de răspuns la situații de criză, pe site-ul instituției nefiind creată o secțiune distinctă COVID-19 care să cuprindă informații actualizate. Prin aceasta, consumatorii puteau fi îndrumați în situații specifice: achiziționarea diferitelor pachete turistice pentru sejururi care nu mai pot fi efectuate din cauza limitărilor de circulație impuse, recuperarea sumelor achitate pentru transport aerian care nu se mai poate efectua, atenționări cu privire la anumite produse, precum echipamente de protecție, dezinfectanți, astfel încât aceștia să poată identifica produsele contrafăcute.

Auditorii au constatat că salarizarea comisarilor ANPC este net inferioară personalului altor instituții cu sarcini similare, precum Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) sau Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Aceasta nu este corelată cu presiunile și riscurile aferente activității, precum și cu importanța acestui domeniu în protejarea intereselor consumatorilor. Implicațiile neasigurării unui nivel de salarizare corespunzător sunt multiple, de la crearea premiselor unor controale formale, până la creșterea riscului de corupție, în condițiile în care nu există o corelație între retribuții și complexitatea atribuțiilor care trebuie îndeplinite de către comisarii ANPC.

Nu în ultimul rând, concluziile misiunii de audit relevă existența unor lacune legislative care nu prevăd restituirea de către operatorii financiar-bancari a sumelor percepute ca urmare a introducerii în contractele de credit a unor clauze abuzive. Această lacună legislativă a creat premisele respingerii în instanță a solicitărilor ANPC de a restitui consumatorilor sumele percepute pentru clauze abuzive introduse în contracte.

Curtea de Conturi recomandă elaborarea unei strategii convergente privind activitatea de protecție a consumatorilor, care să asigure o viziune de ansamblu asupra acțiunilor și mecanismelor ce trebuie implementate de către instituțiile cu atribuții în domeniu. Totodată, instituția supremă de audit recomandă ANPC încheierea unor protocoale de colaborare cu celelalte autorități de supraveghere a pieței, la nivel național. Această inițiativă poate eficientiza acțiunile de supraveghere a pieței prin prevenirea comercializării și consumului de produse neconforme care pot pune în pericol viața sau sănătatea consumatorilor”, se arată în comunicatul de presă.