Rusia acuză SUA că vor să instige la o revoluţie în Republica Moldova

„SUA continuă să se amestece fără nicio reţinere în treburile interne ale unei ţări prietene a Moscovei (…). Astăzi vedem că americanii orchestrează un scenariu revoluţionar pentru Republica Moldova în noiembrie”, a declarat, potrivit unui comunicat, şeful SVR, Serghei Narâşkin.

Potrivit AFP, principalii doi candidaţi în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova sunt preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, considerat prorus, şi fosta şefă a guvernului, Maia Sandu, considerată proeuropeană.

În ultimii ani, cele două tabere au alternat la putere şi importante mişcări de protest post-electorale au avut loc în trecut în Republica Moldova.

Narâşkin acuză Departamentul de Stat american că încurajează opoziţia împotriva lui Dodon să organizeze „acţiuni de protest în masă” după alegeri, în timp ce ambasadorul american s-ar face vinovat că le-a cerut forţelor de securitate să nu intervină în caz de manifestaţii.

Alte articole

Secretarul general NATO, Mark Rutte, avertizează aliații europeni că ar putea fi următoarea țintă a Rusiei: „Trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”

Haos într-un magazin din Rusia: O femeie a fost doborâtă de o „avalanșă” de cărucioare împinse de un angajat

În comunicatul său, SVR subliniază de asemenea că SUA au încercat deja „să influenţeze în mod grosolan situaţia postelectorală în Belarus şi în Kârgâzstan” anul acesta.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko se confruntă după alegerile prezidenţiale din 9 august cu o mişcare de contestare fără precedent, pe fondul unor acuzaţii de fraude electorale şi de reprimare violentă a opoziţiei. Potrivit Minskului şi Moscovei, în spatele acestor proteste se află Occidentul.

Manifestaţii violente au forţat recent demisia preşedintelui prorus al Kârgâzstanului, Sooronbai Jeenbekov, după alegeri legislative discreditate de cumpărări de voturi. Jeenbekov nu a acuzat forţele străine că s-ar afla în spatele înlăturării sale şi a cedat locul său unui politician naţionalist cu reputaţie discutabilă, Sadâr Japarov.

Spaţiul ex-sovietic a trecut prin numeroase revolte, revoluţii şi mişcări de contestare de amploare după alegeri considerate frauduloase şi care au favorizat regimuri autoritare sau corupte: Georgia (2003), Ucraina (2004-2005 şi 2014), Kârgâzstan (2005, 2010, 2020), Republica Moldova (2009), Armenia (2008 şi 2018), Belarus (2020).

Moscova a supranumit toate aceste revolte „revoluţii colorate” şi vede în mod sistematic în acestea „mâna Occidentului”, care ar încerca astfel să destabilizeze ceea ce Rusia consideră a fi zona sa de influenţă.